România se confruntă cu o mare criză de ingineri, iar după 1990 peste 300.000 au plecat în străinătate, existând chiar promoții întregi de absolvenți care au plecat, a declarat, joi, rectorul Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu.
"Vorbim în special în ultimii ani din cei 27 care au trecut de la Revoluție. Ingineri au plecat, în primul rând, în special în primii ani de la Revoluție, atunci când economia românească a căzut, inginerii bine pregătiți au plecat în străinătate. Pe de altă parte, sunt generații întregi de ingineri care, la absolvire, au plecat în străinătate. La Facultatea de Automatică și Calculatoare, în anul 1999 au rămas în țară cinci oameni din 250. În 2000 au rămas în țară șapte oameni, în 2001 - un număr de 11 oameni au rămas în țară. Generații întregi au plecat în străinătate. Nu doar de la Automatică și Calculatoare", a explicat Costoiu.
El a adăugat că, după modificarea Codului fiscal, exodul a scăzut în acest domeniu, la 18-20 la sută.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Pentru că IT-iștii nu mai plătesc impozit. Sunt autorul moral și faptic, am scris cu mâna mea textul, l-am susținut, astfel exodul inginerilor din zona IT a scăzut. Astăzi avem un exod de circa 18-20 la sută din absolvenți.", a mai spus Costoiu.
Rectorul UPB a precizat că, totuși, criza de ingineri continuă.
"Este o criză majoră de ingineri pentru că generații întregi au plecat. Mulți dintre cei care încep facultatea nu o mai termină pentru că se angajează încă din anul doi sau trei și vin după câteva generații că le trebuie diploma. Unii dintre ei nu sunt interesați nici măcar de scutirea de impozit pentru că salariile sunt foarte mari. Și pentru un tânăr care primește 1.500 de euro, când se angajează, pentru că știe să facă foarte multe lucruri, nu-l mai interesează că nu mai plătește 16 la sută, că pentru el oricum sunt foarte mulți bani față de așteptările lui de moment. El se întoarce după ce își face o familie, vine să termine școala pentru că are nevoie de diplomă, care să îl scutească de impozit, pentru că banii contează și valoarea banului este alta", a mai spus rectorul UPB.
Mihnea Costoiu a susținut că mii de locuri de muncă sunt oferite de companii, anual, în UPB.
"Anul trecut, în universitate am avut peste 11.000 de locuri de muncă oferite. Anul acesta, până la 15 martie, numărul de locuri de muncă oferite depășește 3.000. Eu mă aștept ca, după Polifest, dacă tradiția se respectă, companiile să mai ofere încă 3.000-4.000 de locuri de muncă. Estimez că după 1 aprilie să depășim în total 6.500 de locuri de muncă oferite. O să mai fie locuri de muncă oferite de obicei în perioada finalizării studiilor", a explicat Costoiu.
Rectorul UPB a susținut că una dintre explicațiile crizei de ingineri este că aproximativ 70 la sută dintre locurile finanțate de la buget sunt în zona umanistă.
"Ieri (miercuri, n.r.) am avut o întâlnire cu o mare delegație a Camerei de Comerț Româno-Americane, același lucru au zis - vrem ingineri din România, vrem să dezvoltăm în România. Singurul argument major este forța de muncă din România. British Council, astăzi, în universitate, toată lumea susține forța de muncă românească, inginerie și așa mai departe. Circa 65-70 la sută dintre locurile finanțate în România de la bugetul de stat pentru facultăți s-au dus în zona umanistă. Matematică, fizică, chimie, inginerie, medicină 35-40 la sută de 20 de ani. Și atunci ne mirăm că nu avem suficienți (ingineri, n.r.)", a mai spus rectorul Univeristății Politehnica din București.
