Proiectul de lege inițiat de trei deputați ALDE privind desființarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a fost respins definitiv de către Senat și eliminat din procesul legislativ. Inițiat în luna martie a acestui an, proiectul de act normativ urmărea revenirea la fostele instituții care au reglementat, până în aprilie 2013, piața de capital, a asigurărilor și a pensiilor private, respectiv Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Autorii proiectului de lege susțineau că, prin înființarea ASF, s-a realizat doar reunirea celor trei instituții “sub același acoperiș”, cele trei sectoare funcționând separat, cu personal specializat separat și cu management separat.
În plus, cu toate că schema de personal a fost majorată semnificativ, activitatea ASF se desfășoară “greoi, Consiliul ASF fiind sufocat de multitudinea de acte pe care trebuie să le emită”.
“Înainte de înființarea ASF, fiecare dintre cele trei instituții (CNVM, CSA, CSSPP) aveau un Consiliu care analiza și emitea acte individuale, regulamente, instrucțiuni, etc. doar cu în legătură cu sectorul supravegheat. În prezent, un singur consiliu trebuie să analizeze și să emită acte individuale, regulamente, instrucțiuni, etc. în legătură cu cele trei sectoare. Pe de altă parte, ținând cont de complexitatea celor trei sectoare și a legislației aferente, inclusiv a celei europene, nu există nicio persoană care să stăpânească toată problematica celor trei sectoare și, drept urmare, Consiliul ASF îndeplinește o formalitate în emiterea actelor individuale și chiar și a regulamentelor și instrucțiunilor emise, aprobând doar materialele produse de aparatul tehnic al ASF”, se spunea în expunerea de motive a proiectului de act normativ.
Disfuncționalitățile ASF sunt confirmate de datele statistice referitoare la piața de capital și scot în evidență, susțin cei trei deputați, “lipsa unor politici care să vină în sprijinul dezvoltării acestor sectoare esențiale pentru o economie de piață funcțională și bazată pe stabilitate și competitivitate”.
“Din 2013 (anul înființării ASF) și până în prezent, numărul companiilor care intermediază tranzacții pe Bursa de Valori București (BVB) s-a diminuat cu peste 50%. Numărul conturilor deschise la BVB de către investitori individuali s-a diminuat cu peste 60%. În prezent mai sunt doar 60.000 de conturi, din care doar 15.000 active (conturi pe care s-a efectuat celo puțin o tranzacție în ultimele 12 luni) în comparație cu Polonia, spre exemplu, unde numărul conturilor deschise de către investitori individuali depășește 1,5 milioane la o populație de două ori mai mare față de cea a României. Nu în ultimul rând, este edificator, pentru imporanța pieței de capital într-o economie funcțională, faptul că în State Unite ale Americii și în Marea Britanie peste 80% din companii se finanțează de pe piața de capital, la nivelul Uniunii Europene peste 20% din companii se finanțează de pe piața de capital, iar în România sub 5%”, se arăta în expunerea de motive.
Cei trei deputați atrageau atenția că scopul unirii fostelor CNVM, CSA și CSSPP sub umbrela ASF a fost de a facilita și transfera pas cu pas aceste trei sectoare în competența și controlul Băncii Naționale a României (BNR).
“Prin Legea 126/2018 acest lucru s-a realizat în proporție de 50%, însă este foarte periculos ca și aceste trei sectoare financiare să intre, alături de cel bancar, în competența băncii centrale. De altfel, acest lucru s-a văzut în 19,20 decembrie 2018 dar și în 14, 15 ianuarie 2019, când, în cadrul războiului BNR împotriva Guvernului și măsurilor fiscale anunțate și prevăzute de OUG 114/2018, prețurile principalelor acțiuni care compun indicele BET al BVB au căzut dramatic, această cădere fiind cauzată de tranzacționarea unor volume exagerat de mari în raport la volumul mediu de tranzacționare a acțiunilor acestor emitenți, ceea ce indică o acțiune concertată de manipulare a pieței de capital, întrucât deținătorii unor asemenea cantități de acțiuni la aceste compani sunt în principal instituțiile financiare componente ale principalelor grupuri financiar-bancare (bănci, asigurări, fonduri de pensii private, fonduri de investiții, etc.), elemente care intră sub incidența abuzului de piață prevăzut de Legea 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, a Legii concurenței și chiar a siguranței naționale”, se mai arăta în document.
Proiectul de lege privind înființarea celor trei instituții de supraveghere este disponibil AICI.
ASF a fost înființată printr-o ordonanță de urgență emisă de Guvernul Ponta la finele anului 2012.
Executivul a motivat caracterul de urgență al actului normativ invocând disfuncționalitățile constatate, mai ales în ultima perioadă, în activitatea desfășurată în sectorul pieței de capital și cel al asigurărilor, care impun, astfel, adoptarea unor măsuri de ordin legislativ pentru asigurarea eficientizării activității de supraveghere sectorială realizată în afara ariei de competență a băncii centrale.
"Având în vedere riscul ca, în actuala conjunctură, în care se mențin tensiunile generate de criza economică, disfuncționalitățile constatate, mai ales în ultima perioadă, în activitatea desfășurată în sectorul pieței de capital și cel al asigurărilor, să submineze, prin contaminare, încrederea populației în serviciile oferite de întregul sistem financiar și în modul în care se realizează supravegherea acestora, se impune adoptarea de urgență a unei măsuri de ordin legislativ care să asigure eficientizarea activității de supraveghere sectorială realizată în afara ariei de competență a băncii centrale", se arăta în nota de fundamentare a OUG 93/2012.
În plus, rațiunea înființării ASF a fost motivată de faptul că, la nivel Uniunii Europene, 15 state membre aveau o autoritate de supraveghere unică a sectorului financiar
"Prezentul act normativ are ca obiectiv principal menținerea si consolidarea încrederii în sistemul financiar românesc prin stabilirea unui cadru de supraveghere a piețelor, instituțiilor, activităților și instrumentelor financiare la nivel național, altele decât cele aflate in aria de competenta a BNR. Prin noul cadru se asigură, totodată, responsabilizarea colectivă a tuturor participanților din sistemul financiar național, o alocare mai eficientă a resurselor, precum și realizarea unui mediu competitiv corect pentru toți participanții de pe piețele financiare. (...) Înființarea Autorității de Supraveghere Financiară permite îmbunătățirea coordonării, colaborării și schimbului de informații între piețe și instituții, în special pentru asigurarea stabilității sectorului financiar aflat in afara ariei de competenta a BNR și pentru implementarea eficientă a unui plan de acțiune unitar în situații de urgență. Totodată, coordonarea și colaborarea instituțională între noua autoritate de supraveghere și Banca Națională a României vor asigura elaborarea și implementarea coerentă, la nivel național, a strategiei de menținere a stabilității întregului sistem financiar", se spunea în nota de fundamentare a OUG 93/2012.
În prezent, ASF este condusă Elena Doina Dascălu - prim-vicepreședinte, Gabriel Grădinescu - vicepreședinte Sectorul Instrumentelor și Investițiilor Financiare, Cristian Roșu - vicepreședinte Sectorul Asigurări Reasigurări, Daniel Ștefan Armeanu - vicepreședinte Sectorul Sistemului de Pensii Private, Jozsef Birtalan - membru neexecutiv, Ioan Gheorghe Țara - membru neexecutiv, Aura Gabriela Socol - membru neexecutiv și Ovidiu Răzvan Wlassopol - membru neexecutiv. Postul de președinte a rămas vacant după plecarea lui Leonard Badea la BNR.
Cristian Roșu a fost director general al fostei CSSPP.
