Aproape 400 de clădiri de pe Bulevardul Magheru și din cartierul Icoanei, din Capitală, prezintă un grad seismic ridicat și, în cazul unui cutremur major, această zonă ar dispărea, susține Edmond Niculușcă, președintele Asociației Române pentru Cultură, Educație și Normalitate (ARCEN).
"Bulevardul Magheru, cea mai centrală arteră a Bucureștiului, a fost foarte puțin consolidată în ultimii 40 de ani. În această zonă avem 69 de monumente istorice și alte 120 de imobile, dintre care doar două au fost consolidate, una a fost reconstruită și alte câteva reparate după cutremurul din martie 1977. Avem peste 100 de clădiri cu diferite clase de risc seismic, multe dintre, cele interbelice, încadrate în clasa 1 și 2 de risc seismic. Practic, în cazul unui cutremur major, această arteră istorică va dispărea", a afirmat Niculușcă, după o conferință organizată de PAID România, societatea care emite polițele pentru asigurarea obligatorie a locuințelor.
Președintele organizației spune că zona Icoanei și împrejurimile acesteia, cuprinsă între strada Mihai Eminescu, piața Rosetti, strada Vasile Lascăr și bulevardul Magheru, include 173 de imobile cu risc seismin ridicat și aproape 200 de clădiri fără expertiză tehnică, dar mai vechi de 50 de ani, cu o înățime de peste 5 etaje și cu fisuri seismice la fațadă.
"Practic, pe o zonă restrânsă ca suprafață din centrul Capitalei avem aproape 400 de imobile care riscă să dispară și să ucidă oameni în cazul unui cutremur major. Asta înseamnă că Bucureștiul are nevoie de un plan de pregătire, oamenii trebuie să se pregătească individual pentru a face față riscului seismic, respectiv planul de familie, trusa de cutremur și asigurarea locuinței, la care se adaugă începerea unui proces de consolidare a clădirilor", a spus președintele ARCEN.
El a dat exemplu un imobil situat pe strada Vasile Conta 3-5, construit înainte de 1940, care prezintă toate datele necesare să cadă la primul cutremur puternic.
"Clădirea a trecut prin două cutremure (noiembrie 1940, martie 1977) și prezintă X-uri pe fațadă, cosmetizate printr-un strat de tencuială. Există mitul că o clădire care a trecut prin două cutremure va rezista și la al treilea. E doar un mit. Clădirile nu devin mai rezistente după un cutremur major, nu fac mușchi. Dimpotrivă, ies mai slăbite în urma unui astfel de seism", a explicat Niculușcă.
Președintele Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:rise), Matei Sumbasacu, spune că Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic.
"Riscul seismic are două componente, respectiv hazardul și vulnerabilitatea. Hazardul este ce îți dă natura. Pentru București, cutremurele din Vrancea reprezintă hazardul. Vulnerabilitatea înseamnă cât de pregătiți suntem noi, cetățenii Capitalei și autoritățile, să facem față unui hazard. Din păcate, Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic și asta nu pentru că nivelul hazardului este ridicat, ci pentru că suntem foarte puțin pregătiți să facem față unui astfel de hazard", a spus Sumbasacu, care de profesie este inginer structurist.
El a adăugat că la nivelul Bucureștiul situația este gravă.
"Avem câteva sute de clădiri care datează dinainte de noiembrie 1940, care au trecut prin două mari cutremure și care nici până în ziua de azi nu au fost consolidate sau măcar reparate, care așteaptă următorul mare cutremur pentru a vedea dacă vor trece testul. De asemenea, avem mii de clădiri, în care locuiesc zeci mii sau peste 100.000 de persoane, care au fost concepute și construite între 1940 și 1977. Aceste clădiri, mai ales cele înalte, sunt supraexpuse unui cutremur major", a arătat președintele Re:rise.
El a amintit că, în martie 1977, bulevardul Magheru a fost blocat, dar lucrurile s-au mișcat rapid în privința înlăturării efectelor cutremurului pentru că statul avea monopol și autoritățile s-au mobilizat.
"Lucrurile se vor mișca mai greu dacă ar avea loc în zilele noastre un cutremur similar celui din martie 1977", a mai spus Sumbasacu.
În România, sub 20% din fondul național locativ este acoperit printr-o poliță de asigurare.
