USR vrea scăderea pragului electoral la alegerile parlamentare de la 5% la 3% și eliminarea lui completă la alegerile locale și europarlamentare, plus reducerea semnificativă a numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor la toate tipurile de scrutin electoral, inclusiv la cel prezidențial, partidul elaborând patru proiecte de lege în acest sens.
Astfel, potrivit propunerii USR, pragul electoral la alegerile parlamentare ar urma să scadă de la 5% la 3% din numărul voturilor valabil exprimate la nivel național, fiind menținut pragul alternativ, de 20% din totalul voturilor exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale.
Inițiatorii argumentează că pragul electoral de 5% este și pragul maxim recomandat de Comisia de la Veneția, prin Codul său de bune practici în materie electorală, iar USR consideră că, în România, nu există motive pentru ca acest număr să fie maximul admisibil. Ei mai spun că pragul electoral utilizat în prezent (5%) este cel mai ridicat dintre cele practicate în Uniunea Europeană, țări cu praguri electorale mai mari fiind Rusia (7%) sau Turcia (10%).
"De asemenea, se propune scăderea numărului de semnături necesare înscrierii candidaturilor de la 1% din numărul celor înscriși în listele electorale (182.571), cât este acum, la 0,5% (36.060) din numărul de voturi valabil exprimate la ultimele alegeri parlamentare. În cazul în care se candidează doar într-o singură circumscripție, numărul scade la 0,5% din numărul de voturi valabil exprimate în circumscripția respectivă la ultimele alegeri parlamentare", se arată în expunerea de motive a draftului de act normativ.
Potrivit sursei citate, echivalentul în număr de semnături al procentului de 0,5% variază de la circa 351 în județul Covasna la aproximativ 1.286 în Iași și 3.692 în municipiul București.
Pentru alegerile locale, USR propune desființarea cu totul a pragului electoral de 5% și înlocuirea sa cu "pragul natural" necesar pentru obținerea unui singur loc în Consiliul Local. Numărul de semnături necesare depunerii candidaturilor ar urma să scadă de la 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral la 0,5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripție la ultimele alegeri locale, dar nu mai puțin de 20 de semnături.
"Proiectul legislativ propune eliminarea pragului electoral și înlocuirea sa cu pragul electoral de circumscripție reprezentat de coeficientul electoral definit ca numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din împărțirea numărului total al voturilor valabil exprimate pentru formațiuni politice, organizații ale minorităților naționale sau candidați independenți în circumscripția respectivă la numărul total de consilieri din circumscripția respectivă. În acest mod, oricine are voturile necesare câștigării unui loc într-un consiliu local va câștiga acel loc", se explică în expunerea de motive.
Pentru alegerile europarlamentare, USR propune înlocuirea actualului prag electoral de 5% cu coeficientul electoral național, care este partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate și numărul total de mandate de parlamentari europeni care revin României. De asemenea, partidul vrea scăderea numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor de la 200.000 pentru partide și alianțe electorale și 100.000 pentru candidați independenți la 0,5% din totalul voturilor valabil exprimate la ultimul scrutin europarlamentar, care înseamnă un număr de 27.833 de semnături.
În ceea ce privește alegerile prezidențiale, USR vrea înlocuirea actualului număr minim de semnături necesare depunerii candidaturilor, de 200.000, care reprezintă peste 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, procent recomandat de Comisia de la Veneția, cu procentul minim de 0,5% din numărul total de voturi valabil exprimate la precedentele alegeri prezidențiale, care, raportat la datele scrutinului din 2014, reprezintă echivalentul a 57.765 de semnături.
