Perspectiva unui război prelungit în Ucraina este cel mai rău scenariu pentru securitatea regională, în acest moment, și ar trebui să fim pregătiți pentru o realitate nedorită pe termen lung chiar dacă vom vedea și o scădere în intensitate a conflctului, au arătat participanții la cea de-a IV-a ediție a "Atlantic - Black Sea Security Forum".
Provocările nu vin doar în plan militar, ci și în economie, în zona energetică, în cea a securității cibernetice și așezarea mecanismelor democratice, teme analizate de oficiali și experți internaționali la Forumul organizat de Institutul Aspen România împreună cu German Marshall Fund of the US din București
Laurence Auer, ambasadoarea Franței:
Mereu a fost important să avem o poziție strategică, una care include Marea Neagră. Marea Neagră a fost, într-o măsură, din 2015, un fel de gaură neagră în poziția noastră strategică în UE.
Ne-am angajat din nou în securitatea Mării Negre, cu toate provocările, fie că e vorba de energie, cum e proiectul Neptun Deep, sau de capacitatea de a ne întoarce în Marea Neagră cu forțele noastre navale. Suntem pregătiți să demonstrăm că un batalion sau o brigadă NATO este gata să apere, din toate punctele de vedere, securitatea la Marea Neagră.
Colonelul Flavien Garrigou-Grandchamp, Senior National Representative (SNR) în România:
Franța e prezentă cu peste 750 de soldați în România, împărțiți în trei detașamente. Cel mai vizibil e grupul de luptă NATO, cu sediul la Cincu. Alți militareisunt la baza de la Mihail Kogălniceanu. Aproximativ 360 dintre militari sunt francezi, cărora li se alătură belgieni și, din august, militari olandezi.
Un alt detașament se ocupă de apărarea sol-aer, MAMBA, la Capu Midia, cu aproximativ 100 de militari francezi, tot sub comandă NATO. Al treilea detașament multinațional are personal ethnic: 150 francezi, 60 olandezi, 30 români și, începând din august, vor fi și 50 de belgieni. Acest detașament este condus de Franța ca națiune - cadru și construiește baza de la Cincu pentru Grupul de luptă. Din noiembrie, grupul de luptă va fi la Cincu în formulă completă, după încheierea lucrărilor pentru baza militară.
Suntem într-un angajament pe termen lung, nu pentru un an sau doi. Nu pot să spun că sunt cinci sau 10, vom sta cât este nevoie.
Florin Spătaru, ministrul Economiei:
România va avea un rol cheie în reconstrucția Ucrainei, având în vedere poziția strategică. Reconstrucția Ucrainei e responsabilitatea unei societăți europene civilizate. Și noi, toate țările Uniunii Europene, trebuie să contribuim la asta.
Am început să facem legătura și în infrastructura din Galați. Ucrainenii au finalizat linia de cale ferată care transportă cereale și au continuat să facă afaceri, nu cum o făceau înainte, dar continua pentru a supraviețui, pentru a avea finanțarea oamenilor care lucrează și luptă acolo.
Trebuie să arătăm Europei că suntem pregătiți pentru asta. Vom juca un rol cheie în acest sens și, în întreaga configurație a reconstrucției, care va dura ani. O sumă semnificativă va fi alocată pentru asta.
Reconstrucția Ucrainei a început deja în prima zi a războiului, pentru că au fost milioane de refugiați care au părăsit Ucraina încercând să găsească o ieșire, o soluție pentru ei, pentru familiile lor și să supraviețuiască în perioada următoare. Și ce s-a întâmplat? Polonia și România, țările care sunt la granița Ucrainei, au oferit sprijin, din prima zi, ajutor umanitar în primul rând. Guvernul României a făcut posibil ca mii de oameni, de ucraineni, să aibă un loc de muncă, să se integreze în societate, să ofere copiilor posibilitatea de a învăța. Aceasta e baza reconstrucției Ucrainei pentru că, la un moment dat, acei oameni se vor întoarce în Ucraina și vor continua să lucreze.
Oleg Serebrian, vice prim-ministru al Republicii Moldova
Permanentizarea războiului din Ucraina este cel mai periculos scenariu pentru Republica Moldova și pentru regiune. Socitățile sunt deja obosite, și în Ucraina, și în Rusia, dar un risc e să avem un război care, chiar dacă scade în intensitate, e reactivat periodic.
Pentru Republica Moldova, un risc este și reactivarea conflictului Transnistrean. Am fost de mai multe ori la Tiraspol și am văzut că nu există acum un interes pentru reescaladarea conflictului, dar războiul are logica lui și lucrurile pot scăpa de sub control. E o probabilitate mica, dar ea există.
O problemă majoră pentru Ucraina este acum hemorahia demografică. În fosta URSS, avea cea mai mare populație – 52 milioane de locuitori în 1989. A scăzut deja ulterior la 44 milioane, iar astăzi vedem că peste 7 milioane de oameni au plecat refugiați în afară.
Sergiu Manea, CEO BCR, președinte în exercițiu al Aspen Institute România
Rolul unor întâlniri orecum aceasta este de a anticipa unde trebuie să ne concentrăm atenția, unde să ne direcționăm investițiile, unde să construim capacități critice și unde să explorăm schimbări. Nu e timpul unei hiper-analize, ci al urgenței de a anticipa viitorul status-quo, așezând deja fundațiile.
Probleme esențiale vizează securitatea energetică, cea alimentară, noile tehnologii, reziliența cibernetică, combaterea dezinformării, perspectivele europene ale Ucrainei, Republici Moldova și Georgiei.
Comunitățile noastre sunt așezate și prosperă pe un teren solid de valori, care vor defini și noua arhitectură de securitate trans-atlantică. La o săptămână după Summitul NATO de la Madrid, urmărim implicațiile noului concept strategic al Alianței, noua postură de apărare pe flancul estic și viitorul parteneriatului strategic NATO-UE.
Trebuie să ne reamintim însă natura securității pe care o căutăm. Vrem o securitate care să susțină libertățile și drepturile noastre, responsabilitatea de a ridica societăți deschise, încrezătoare și orientate spre viitor. Iar asta se obține când actori statali, organizații internaționale, de afaceri, mediul academic și societatea civilă își strâng mâinile, mințile și inimile pentru a susține dreptul la o viață liberă, sigură și prosperă. Nu e rolul unui singur actor. În fiecare criză există și o oportunitate, dacă avem dezvoltată o mentalitate de inovare.
Simona Cojocaru, secretar de stat MApN pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale:
Moscova intenționează să revină la paradigma Războiului Rece în chestiuni de securitate și să oprească extinderea NATO. Războiul de agresiune împotriva Ucrainei e "un șoc strategic" pentru stabilitatea regională, europeană și euroatlantică și cea mai mare criză de securitate în Europa de la Al Doilea Război Mondial.
La nivel operațional, Rusia încearcă să creeze un coridor terestru între Donbas și gura Dunării și să ia toate regiunile majoritar pro-ruse din Ucraina. Se concentrează azi asupra Ucrainei de est, fără să renunțe nici la planurile din Sud. Odesa rămâne într-o etapă ulterioară a acțiunilor militare pe termen lung.
Din această perspectivă, cel mai periculos scenariu pentru Ucraina, România și NATO ar viza crearea unui coridor terestru spre Odesa și conexiunea cu Trasnistria.
Dacă Rusia va reuși să își atingă obiectivele militare în estul Ucrainei, cel mai probabil, eforturile sale operaționale se vor concentra pe teritoriile ucrainene din nord-vestul Mării Negre. Riscul instabilității regionale ar crește semnificativ și ar fi o provocare majoră pentru România.
Însă, pe termen lung, agresiunile Rusiei nu ar putea fi menținute la același nivel de intensitate. Retragerea de pe Insula Șerpilor e o dovadă. Totuși, avem un război prelungit și ar trebui să fim pregătiți pentru o realitate nedorită pe termen lung. Pentru securitatea regională, acesta e cel mai rău scenariu.
Summit-ul NATO din Madrid reprezintă un moment istoric, au fost luate decizii cu importanță strategică pentru adaptarea posturii de apărare pe termen lung. Practic, am asistat la nașterea unei noi ere în ce privește apărarea colectivă. Pentru România, sunt câteva aspecte importante incluse în acest document esențial pentru Alianță. Apreciem abordarea pragmatică în ce privește relația cu Rusia, reafirmarea apărării colective ca scop principal al Alianței, angajamentul puternic al Alianței de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat, îndrumarea privind adaptarea posturii colective de descurajare și apărare, includerea pentru prima dată în conceptul strategic al NATO a regiunii Mării Negre, ca având importanță strategică pentru securitate euro-atlantică.
Oleksii Reznikov, Ministrul Apărării din Ucraina:
Lipsa unui răspuns la ocuparea Crimeei în 2014 a deschis Cutia Pandorei, iar războiul actual nu a venit neanunțat. De atunci, Ucraina a spus lumii că Rusia nu înțelege decât forța. Ocuparea de facto a Mării Azov și încercările de a ocupa Marea Neagră cu exercițiile lor militare, care închid zone maritime uriașe, deși ar trebui să fie libere pentru navigație, a fost un test pentru lumea liberă. Kremlinul a încălcat cu brutalitate legile navigației libere. Comunitatea internațională nu a reacționat, iar Kremlinul a văzut că poate merge mai departe.
Acum, conducta Nord Stream 2 este o armă. Vedem Rusia șantajând brutal UE prin limitarea livrărilor de gaze și Kremlinul va continua, atâta timp cât funcționează, să țină un pistol la tâmpla UE. Trebuie să luăm această armă, să rupem dependența energetică și să ne asigurăm că șantajatorul nu se simte niciodată tentat să exercite presiune sau violență.
Kremlinul e gata să facă compromisuri atunci când recunoaște că lumea liberă are mijloacele și dorința de a învinge agresorul, așa cum luptă Ucraina acum. Acum, Rusia comite acte de teroare pe uscat și pe mare, iar teroarea nu poate fi oprită numai prin mijloace diplomatice.
