România pare a fi unul dintre cele șapte state membre NATO scutite de criticile secretarului american al apărării Jim Mattis, care a transmis un ultimatum statelor membre: dacă nu își majorează cheltuielile pentru apărare stabilite de Alianță, relațiile cu Statele Unite se vor deteriora. Dacă va fi respectată execuția bugetară, România ar îndeplini criteriile, apărarea având prevăzut un buget de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), limita stabilită de Tratatul euro-atlantic.
De altfel, într-un răspuns trimis oficialului american, conform Washington Post, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a oferit drept exemplu pozitiv România și Lituania, care începând din 2017, vor aloca 2% din PIB apărării
România aloca, potrivit ultimelor date furnizate de NATO în 2016, 1,48% din PIB cheltuielilor militare, situându-se pe poziția a 10-a în ceea ce privește ponderea acestor cheltuieli în PIB. Pe lângă pragul de 2% din PIB cheltuieli militare, NATO mai impune un alt criteriu, cel ca 20% din acest buget să fie alocat achiziției de echipamente militare, acest criteriu fiind îndeplinit de România încă de anul trecut, cu un procent de 26,13%.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mattis: “Americanii nu pot fi mai interesați de securitatea copiilor voștri decât sunteți voi”
“America își va îndeplini responsabilitățile, însă dacă țările voastre nu vor ca America să își reducă angajamentul față de această alianță, atunci fiecare capitală trebuie să își arate susținerea față de apărarea comună'', a spus James Mattis în unei reuniuni cu ușile închise cu omologii săi din statele membre NATO desfășurată la Bruxelles.
Secretarul de stat american nu s-a oprit însă la acest avertisment. “Contribuabilii americani nu pot să suporte în continuare o sarcină disproporționată în vederea apărării valorilor Occidentale. Americanii nu pot fi mai interesați de securitatea copiilor voștri decât sunteți voi. Desconsiderarea pregătirilor militare demonstrează o lipsă de respect pentru noi, pentru alianță și pentru libertățile pe care le-am moștenit, care în prezent sunt evident amenințate”, a declarat Mattis.
Secretarul american al Apărării a și precizat la ce se referă. “Când Războiul Rece s-a încheiat, toți am avut speranțe. În 2014, însă, ne-am trezit într-o altă realitate: Rusia a utilizat forța pentru a altera granițele unuia din statele sale vecine suverane, iar la granița Turciei, a apărut ISIS (…) În timp ce aceste evenimente se întâmplau sub ochii ochii noștri, unii membri ai alianței nord-atlantice au preferat să se uite în altă parte, într-o stare de negare”, a explicat Mattis, citat de Washington Post.
Deși a fost o întâlnire cu ușile închise, declarațiile lui Mattis au apărut în presa de peste Ocean, ele fiind furnizate ziariștilor americani chiar de către administrația SUA.
SUA se așteaptă ca Rusia să înapoieze Crimeea Kievului
Declarațiile oficialului american vin într-un moment extrem, de sensibil al relațiilor americano-ruse. Michael Flynn a demisionat luni din poziția de consilier pe probleme de securitate al președintelui Donald Trump, ca urmare a convorbirilor secrete pe care le-a avut cu Serghei Kisliak, ambasadorul Rusiei la Washington, pe tema unei potențiale ridicări a sancțiunilor impuse de fostul președinte Obama Rusiei. Totodată, CIA și FBI susțin că au dovezi privind implicarea Moscovei în spargerea serverelor Convenției Partidului Democrat. Iar luni noapte, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a anunțat că “președintele Trump se așteaptă ca Rusia nu numai să contribuie la dezamorsarea conflictului din Ucraina, ci și ca Kremlinul să înapoieze Crimeea Kievului. Rusia a reacționat promt, prin vocea purtătorului de cuvânt al ministrelui de externe, dar și prin cea a purtătorului de cuvând al Kremlinului, susținând că nu "va discuta problema Crimeei" cu nimeni. "Rusia nu discută integritatea sa teritorială cu partenerii externi", a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dimitri Peskov.
Germania și Canada: principalele ținte ale criticii administrației americane
Singurele state membre NATO care depășeau în 2016 pragul de 2%, în afara SUA (cu 3,61% din PIB), erau Grecia (2,38% din PIB), Marea Britanie (2,16% din PIB), Estonia (2,16% din PIB) și Polonia (2% din PIB), la care începând din 2017 se adaugă și România și Lituania. La celălalt capăt al clasamentului, pe ultima poziție se aflau Luxemburgul (0,44% din PIB), Belgia (0,88% din PIB), Spania (0,91% din PIB), Slovenia (0,94% din PIB). Probabil însă că mesajul americanilor este în special unor state cu un PIB ridicat, precum Germania (care are un buget pentru apărare de 1,19% din PIB) sau Canada (0,99% din PIB).
Potrivit Financial Times, anul trecut, cheltuielile militare ale membrilor europeni ai NATO au fost de doar 253 miliarde de dolari, în comparație cu cele 618 miliarde de dolari ale Statelor Unite. Nivelul de anul trecut al cheltuielilor militare ale statelor europene s-a situat doar la 1,43% din Produsul lor Intern Brut (PIB), cu peste jumătate de procent sub ținta de 2% asumată a Alianță. Pentru a atinge această țintă, statele europene membre NATO ar trebui să majoreze cheltuielile militare cu alte 100 de miliarde de dolari anual.
Pe lângă pragul de 2% din PIB cheltuieli militare, NATO mai impune un alt criteriu, cel ca 20% din acest buget să fie alocat achiziției de echipamente militare. Acest criteriu este îndeplinit de zece state membre ale NATO (Luxemburg, Lituania, România, Polonia, Norvegia, SUA, Franța, Turcia, Marea Britanie și Italia). România ocupă locul al treilea cu 26,13%, fiind devansată doar de Luxemburg (32,82%) și Lituania (27,65%).
Ca și în cazul celuilalt criteriu, Germania este restanțieră, cu doar 15,67% pondere cheltuieli cu achizițiile de echipament în total cheltuieli militare.
