Sentința din iulie 2018 a Curții Militare de Apel București, prezentată în premieră de Profit.ro, prin care un subofițer de Jandarmerie condamnat anul trecut în primă instanță la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru că ar fi luat mită sub formă de "taxă de protecție" de la traficanții de țigări de contrabandă din Bihor a fost achitat după ce instanța a decis să anuleze probele obținute de procurori prin interceptări de convorbiri telefonice, cu motivarea că acestea au fost culese ilegal, în baza protocolului secret de cooperare încheiat în 2009 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și SRI, în vigoare la data faptelor, a fost reconfirmată.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Astfel, conform datelor analizate de Profit.ro, Curtea a respins contestația în anulare la adresa sentinței inițiale de achitare, formulată în cauză de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj. Potrivit Codului de procedură penală, sentința dată în contestația în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă, deci Parchetul mai are la dispoziție o cale de atac.
Jandarmul a fost achitat în iulie de un complet din care făcea parte și judecătorul Constantin Udrea, cunoscut prin luările sale de poziție publice împotriva protocoalelor de cooperare dintre SRI și Parchet, inclusiv la TVR. Pentru judecarea contestației în anulare, recent respinsă de Curtea Militară de Apel București, judecătorul Udrea a făcut declarație de abținere și nu a făcut parte din completul de judecată.
Este vorba despre primul și deocamdată singurul caz de achitare obținută în instanță prin contestarea interceptărilor telefonice efectuate în perioada de valabilitate a respectivului protocol, cu argumentul ilegalității acestuia. Și alte persoane judecate sau deja condamnate penal în alte cauze au încercat să se folosească de acest argument, însă fără succes în instanțe. Mai mult, au existat și cazuri în care s-a cerut fie sesizarea Curții Constituționale cu excepție de neconstituționalitate a protocolului, fie anularea sa în contencios administrativ, solicitări respinse de judecători cu motivarea că protocolul nu este nici lege, nici ordonanță de Guvern și nici act administrativ pentru a putea fi atacat în aceste modalități.
Curtea Constituțională se va pronunța pe 11 decembrie asupra sesizării Camerei Deputaților, semnată de Florin Iordache, privind un posibil conflict între Ministerul Public și Parlament ca urmare a protocoalelor de colaborare încheiate între Parchetul General și Serviciul Român de Informații. Camera Deputaților arată în sesizare că, prin semnarea protocoalelor cu Serviciul Român de Informații, Parchetul General “și-a încălcat propriile competențe constituționale și, uzurpând competențele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informații cu competență de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea și funcționarea SRI”.
De asemenea, Curtea Constituțională se va pronunța pe 19 decembrie asupra sesizării ÎCCJ cu privire la Legea privind declasificarea unor documente, respectiv a hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor SRI cu instituții din sistemul judiciar, recent adoptată de Parlament. Legea prevede și că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasficate au posibilitatea să se adreseze instanțelor, cu acțiuni de revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.
Potrivit documentelor Curții Militare de Apel București, consultate de Profit.ro, probele care au dus la condamnarea în primă instanță a plutonierului major de Jandarmerie Cantemir Groza au fost denunțurile a trei persoane care vindeau țigări din import fără timbru în piața Cetate din Oradea, denunțuri conform cărora inculpatul a primit în repetate rânduri de la acestea mită sub formă de numerar și cartușe de țigări în perioada 2014-2015, țigările descoperite la inculpat în urma unei percheziții, precum și convorbirile telefonice interceptate ale acestuia cu martorii denunțători, prin care jandarmul le anunța controalele în piață ale autorităților și stabilea întâlniri pentru a primi "taxa de protecție".
Sursa citată relevă că principalul motiv de achitare a inculpatului a fost că, în urma anulării probelor obținute prin interceptări telefonice, din cauza presupusei ilegalități a protocolului de cooperare PÎCCJ-SRI, a dispărut legătura de cauzalitate între afirmațiile denunțătorilor, cum că i-ar fi dat dat mită inculpatului, și pachetele de țigări netimbrate descoperite la acesta în urma percheziției. În ceea ce îi privește pe martorii denunțători, în cazul a doi dintre ei procurorii au hotărât clasarea cauzei, iar în privința celui de-al treilea s-a dispus renunțarea la urmărirea penală.
Un alt motiv de achitare a jandarmului, susținut de avocat și acceptat de instanță, relevă o situație de-a dreptul absurdă. Inculpatul a fost acuzat că, luând mită și furnizând denunțătorilor informații nepublice, respectiv programul controalelor Poliției în piață, pentru a-i sprijini în activitățile lor ilegale, și-a încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute în fișa postului. Numai că fișa postului de jandarm constituie document secret. Avocatul inculpatului a cerut Inspectoratului Județean de Jandarmi Oradea desecretizarea fișei, pentru a pregăti apărarea, însă instituția a refuzat, pe motiv că acest lucru ar "prejudicia grav ordinea publică, siguranța națională și apărarea țării".
Concluzia instanței de apel a fost că, în acest fel, inculpatului i s-a îngrădit accesul la probe, drept procesual fundamental. Mai mult, Codul de procedură penală prevede că "Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informațiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare (...)". Prevederea a fost declarată neconstituțională de către CCR în ianuarie anul acesta, care în plus a statuat că decizia de acces la informații clasificate trebuie să aparțină judecătorilor, însă textul de lege criticat din Codul de procedură penală nu a fost încă pus în acord cu decizia CCR de către Parlament.
Sentința inițială din 2017 de condamnare la 3 ani de închisoare cu suspendare, dictată de Tribunalul Militar Cluj Napoca, a fost atacată cu apel atât de către inculpat, cât și de procurorii militari, aceștia din urmă cerând o pedeapsă mai grea, inclusiv cu argumentul atitudinii nesincere a subofițerului de Jandarmerie. Acesta le-a declarat inițial procurorilor că recunoaște și regretă fapta, după care și-a schimbat declarația și a susținut că sumele de bani primite reprezentau împrumuturi. În instanță, inculpatul a uzat de dreptul său de a nu face nici o declarație.
"Potrivit motivelor de apel ale inculpatului expuse pe larg și în partea introductivă, hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică, fiind dată cu încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut în art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin încălcarea principiului nemijlocirii, a dispozițiilor legale privind audierea inculpatului și îngrădirea accesului la probele administrate în vederea pregătirii apărării. În fața instanței de control judiciar, apărătorul inculpatului a arătat că este în imposibilitatea de a formula apărările adecvate prin interzicerea accesului la fișa postului inculpatului (secretă), contrar jurisprudenței CEDO; a arătat, de asemenea, că probele obținute prin mijloace tehnice speciale sunt afectate de protocolul strict secret dintre Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vigoare și aplicabil la data faptelor, solicitând înlăturarea acestor probe ca fiind obținute în afara cadrului procesual penal, conform art.102 C.pr.pen. Analizând cauza pe baza întregului material probator, prin raportare la criticile formulate de procuror și de inculpat, Curtea constată că numai apelul inculpatului este întemeiat", se arată în motivarea sentinței de achitare dictată de Curtea Militară de Apel București în vara acestui an.
În document, instanța citează din protocolul PÎCCJ-SRI din 2009, care dispune, printre altele, că "Părțile cooperează, potrivit competențelor și atribuțiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave, potrivit legii".
"Sintagma „alte infracțiuni grave” din conținutul textului citat lasă loc la interpretări multiple, creând confuzie cu privire la domeniul de aplicare, încât lipsește textul de previzibilitate, predictibilitate și rigoare, de natură a elimina abaterile de la normele legale invocate în preambulul protocolului; în această modalitate, protocolul adaugă la lege (C.pr.pen., C.pen.), câtă vreme acea sintagmă nu a primit o definiție legală în domeniul de referință și lasă loc arbitrariului. Pe de altă parte, orice normă juridică trebuie să fie edictată în acord cu principiile constituționale, principii care exclud categoric ca Protocolul STRICT SECRET să fie încorporat într-un mod obscur în procedura penală ( Procedura penală este adoptată de Parlament ca lege organică, fiind publicată în Monitorul Oficial)", a considerat Curtea Militară de Apel București.
Potrivit acesteia, edificatoare este, sub aspectul care interesează cauza, dispoziția menționată la art. 3 (Obiectivele cooperării) lit.g) din Protocol, care prevede „constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părților, în vederea documentării faptelor prevăzute la art.2”.
"Or, aceste dispoziții sunt vădit contrare Constituției și normelor de procedură penală atunci când obligă la constituirea de echipe operative comune (procurori și lucrători SRI – cadre militare), care să acționeze pe baza planurilor comune, potrivit competențelor specifice, în vederea documentării faptelor prev. la art. 2 (precitat). Din multitudinea de efecte (nocive, contrare principiilor constituționale, ceea ce a impus secretizarea lor), unul are o rezonanță aparte, respectiv lucrul în echipe mixte, pentru documentarea faptelor prevăzute în art. 2 (cele privind securitatea națională, actelor de terorism, infracțiuni ce au corespondent la adresa securității naționale (!) și a altor infracțiuni grave). Reglementarea competențelor organelor judiciare reprezintă un element esențial ce decurge din principiul legalității, principiu ce se constituie într-o componentă a statului de drept. O regulă esențială a statului de drept este aceea că atribuțiile/competențele autorităților sunt definite prin lege. Principiul legalității presupune, în principal, că organele judiciare acționează în baza competenței pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar subsecvent, acestea trebuie să respecte atât dispozițiile de drept substanțial, cât și pe cele de drept procedural incidente, inclusiv normele de competență (art. 58 C.pr.pen. ). Pentru buna desfășurare a activității organelor judiciare se impune respectarea fermă a competenței lor; nerespectarea normelor legale privind competența după materie și calitatea persoanei produce o vătămare care constă în dereglarea mecanismului prin care este administrată justiția", se arată în motivarea achitării jandarmului.
"Consecința firească dedusă din competențele conferite lucrătorilor Serviciului Român de Informații prin art. 3 lit. g) din Protocol este aceea a nulității absolute a probelor obținute (informațiile rezultate din exploatarea mijloacelor speciale de supraveghere și cercetare); aceste probe au fost furnizate de un organ fără atribuții judiciare, cu identitatea secretă (legea specială protejează identitatea cadrelor Serviciului Român de Informații). Prin urmare, nu numai că a fost nesocotit principiul loialității probelor, prin activitatea comună a echipelor mixte (procurori și lucrători ai Serviciului Român de Informații), urmând o procedură secretă, ci se constată că sunt incidente dispozițiile art. 281 alin. 1 lit. a) C.pr.pen., în înțelesul statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 04.05.2017 (Monitorul Oficial nr. 566 din 17.07.2017), potrivit cărora determină întotdeauna nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind competența după materie și calitatea persoanei a organului de urmărire penală. O probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijloacele de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută sunt/este nelegale/nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii autorizării sau administrării probei. Actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt lovite de nulitate atunci când există o legătură directă între acestea și actul declarat nul (art.280 alin.2 C.pr.pen.). Constatarea nulității, indiferent dacă aceasta este absolută sau relativă, determină lipsirea de efecte juridice a actului afectat din momentul efectuării acestuia, iar nu din momentul constatării nulității", se mai afirmă în document.
"În consecință, sunt nule absolut probele obținute de echipele mixte organizate conf. art.3 lit.g) din Protocol, după distincțiile arătate în art. 102 alin.3 C.pr.pen. “Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei ”. Totodată, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 22/18.01.2018 ( Monitorul Oficial nr. 188 din 26.02 .2018), vor fi eliminate fizic din conținutul dosarului probele astfel obținute, pentru garantarea efectivă a prezumției de nevinovăție a inculpatului și a dreptului la un proces echitabil al acestuia", conchide Curtea Militară de Apel București, în motivarea sentinței sale de achitare.
În motivare se mai menționează că "Celelalte probe administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor și procesele verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, inclusiv declarația inculpatului dată în fața instanței de control judiciar, dovedesc, dincolo de orice îndoială, că inculpatul nu a respectat întocmai regulile referitoare la conduita în afara unității militare, respectiv: neîndeplinirea misiunilor în condițiile ordonate, lipsa de sinceritate sau a curajului răspunderii pentru faptele comise, superficialitatea în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, fapte circumscrise abaterilor disciplinare prev. de art.47 alin.1 lit.d), art.48 lit.b) teza a II-a și art.49 lit.g) din Regulamentul disciplinei militare publicat în Monitorul Oficial nr.399 din 03.07.2013".
