România a acordat anul trecut statut de refugiat unui număr de 3 persoane acuzate de Turcia de apartenență la gruparea clericului turc exilat în SUA Fethullah Gülen (Hizmet), denumită și "Organizația Statul Paralel" de către autoritățile de la Ankara, considerată teroristă și ținută responsabilă de regimul Erdogan pentru tentativa de lovitură de stat din iulie 2016, eveniment care a fost urmat de o epurare masivă în rândurile opozanților președintelui.
De asemenea, statul român a respins 2 cereri de extrădare ale statului turc pe această temă, potrivit documentelor instanțelor de judecată analizate de Profit.ro.
Asta în contextul în care, miercuri, site-ul zamanromania.ro a scris, sub titlul "România începe extrădările la ordinul lui Erdogan. Prima victimă: un ziarist", că ziaristul turc Kamil Demirkaya, angajat al publicației Zaman România, a fost ridicat miercuri dimineață de acasă, în baza unui "mandat de extrădare" emis la ordinul președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan, după ce procuratura din Antalya a emis un mandat de arestare pe numele său, ziaristul fiind acuzat că este membru al mișcarii lui Gülen. Ulterior, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a precizat ulterior că jurnalistul nu a fost reținut, ci doar ridicat pentru audieri, urmând ca instanța de judecată să se pronunțe asupra cererii de extrădare formulate de statul turc, potrivit legii. În Turcia, publicația Zaman a fost preluată de Guvern pentru legături cu Gulen.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Curtea de Apel București a decis, joi, să amâne pentru 14 decembrie procesul privind cererea de extrădare formulată de autoritățile turce pe numele lui Kamil Demirkaya. Avocatul jurnalistului turc a cerut judecătorului de la Curtea de Apel București un răgaz de opt zile pentru a-și pregăti apărarea, iar procurorul de ședință nu s-a opus solicitării. La ieșirea din sala de judecată, Demirkaya a declarat jurnaliștilor că a făcut o solicitare de azil politic în România, precizând că nu a făcut-o până acum deoarece a considerat că nu este cazul, de vreme ce stătea legal pe teritoriul României.
Omul de afaceri Ali Akin (56 de ani), unul dintre cetățenii turci cărora li s-a acordat statut de refugiat în România în 2017, refuzându-se ulterior cererea de extrădare a acestuia formulată de Turcia, se află chiar pe o "listă neagră" cu persoane acuzate de terorism întocmită în 2015 de Ministerul de Interne de la Ankara, în secțiunea "gri", care indică nivelul cel mai scăzut de amenințare dintre cele 5 care alcătuiesc lista. Pe primul nivel, "roșu", este listat, printre alții, însuși Fethullah Gülen.
Pe lista respectivă, la același nivel "gri", se află și alt om de afaceri turc, Soner Cesur, rezident de 3 ani în România și patron al unei firme cu profil agricol, căruia autoritățile române i-au reținut anul trecut timp de mai mult de o săptămână pașaportul, la solicitarea Ambasadei Turciei la București, după care i l-au înapoiat. Într-o situație asemănătoare s-a aflat, tot anul trecut, baschetbalistul turc din NBA Enes Kanter, susținător al lui Fethullah Gülen, blocat timp de mai multe ore pe aeroportul Otopeni după ce autoritățile de la Ankara i-au anulat pașaportul.
Anul trecut, publicația proguvernamentală turcă Memleket a prezentat imagini cu Akin și Cesur, alături de o a treia persoană, într-o presupusă croazieră pe Nil în Egipt, susținând că cei doi au în prezent afaceri în România și precizând că au fost acuzați că, în trecut, au extorcat bani de la oameni de afaceri turci din regiunea Konya pentru a finanța organizația clericului Gülen.
Sursă: http://www.terorarananlar.pol.tr/detaylar/Sayfalar/gri.aspx
"Reprezentantul Ministerului Public învederează faptul că la data de 06.11.2017 s-a înregistrat cererea de extrădare a cetățeanului turc Ali Akin, formulată de autoritățile judiciare din Turcia, acesta fiind urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunii de înființare sau conducere organizație teroristă înarmată. La data de 29.09.2017, prin sentința civilă nr. 69, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Administrativ și Fiscal, numitul Ali Akin a dobândit statutul de refugiat în România. Având în vedere acest aspect, persoana solicitată Ali Akin se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la extrădare menționate la art. 19 alin. 1 lit. b din Legea nr. 302/2004 – republicată și art. 2 alin. 1, teza ultimă din Legea nr. 80/1997. Față de aceste considerente, solicită respingerea cererii de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Republica Turcia", se arată în sentința din decembrie anul trecut a Curții de Apel București prin care a fost respinsă cererea de extrădare a lui Ali Akin.
Legea prevede că nu pot fi extrădați din România solicitanții de azil și cei cărora li s-a acordat drept de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante.
Ali Akin a dobândit statut de refugiat în toamna anului trecut prin sentință a Tribunalului București, care i-a admis recursul la o decizie anterioară nefavorabilă a Judecătoriei Sectorului 4, din ianuarie 2017, luată la cererea Inspectoratului General pentru Imigrări.
Tot anul trecut, dar în vară, a mai primit statut de refugiat în România judecătorul Yavuz Aydin (43 de ani), acuzat de regimul Erdogan de participare la tentativa de lovitură de stat din Turcia din iulie 2016. La fel ca în cazul lui Ali Akin, ulterior, în toamna lui 2017, instanța de judecată a respins cererea de extrădare a lui Aydin înaintată de autoritățile turce, din aceleași motive.
În octombrie anul trecut, Yavuz Aydin a fost citat în cadrul unui comunicat al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România cu privire la decernarea premiului Vaclav Havel pentru Drepturile Omului de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei unui alt judecător turc, Murat Arslan, încarcerat din 2016 în Turcia.
"Cu 4.600 de judecători și procurori demiși și 2.600 încă ținuți în arest fără a exista un rechizitoriu împotriva lor, statul de drept sângerează, rănit și în comă, în Turcia. Cu toate acestea, credem că în cele din urmă se va vindeca și se va reinstaura", a spus Yavuz Aydin cu respectiva ocazie. Aydin a fost și consilier pe probleme de justiție în cadrul Reprezentanței Permanente a Turciei pe lângă Uniunea Europeană.
Anul trecut a mai primit statut de refugiat în România profesorul Șahin Ramazan (49 de ani), care în Turcia preda matematică la școli finanțate de clericul Fethullah Gülen.
"La data de 01.02.2016, la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu Rutier din direcția Bulgaria-România, s-a prezentat la controlul de frontieră numitul Șahin Ramazan, cetățean turc, născut în data de 01.04.1969 în localitatea Cerkes din Turcia (identitate probată). Persoana în cauză are pașaport turcesc valabil, dar la controlul de frontieră s-a constatat că pașaportul emis de către autoritățile din Turcia a fost semnalat de către Interpol că este anulat de către autoritatea emitentă fără a fi specificat vreun motiv. Persoana în cauză a depus cerere de protecție internațională în România, deoarece se teme pentru viața sa. La data de 02.08.2016 s-a procedat la analizarea privind soluționarea cererii de protecție internațională și i s-a acordat celui în cauză dreptul de acces la procedura ordinară de soluționare a cererii sale de protecție internațională. Solicitantul a depus la dosarul personal următoarele documente: cele două pașapoarte ale sale, ambele valabile și care se regăsesc la dosar, cazierul său judiciar din Turcia, C.V., adeverință vechime în câmpul muncii; diplomă Universitatea din Konya, echivalarea diplomei sale, atestată de către Ministerul Educației din România, invitație la un seminar de matematică în Spania, copiile coperților cărților publicate de solicitant, copii ale unor articole din presa română cu privire la arestarea și torturarea unor profesori în Turcia, articole din presă cu privire la faptul că Erdoğan a anulat pașapoarte ale opozanților, articole din presa turcă despre condițiile în care sunt ținuți opozanții politici, fotografii cu victime ale torturii din Turcia, obținute de pe Internet", se arată în documentele de la dosar.
Inspectoratul General pentru Imigrări i-a respins cererea de acordare a statutului de refugiat, arătând că "s-a apreciat că solicitantul nu riscă să fie expus la persecuție sau la un risc serios în cazul întoarcerii în țara de origine". Ramazan a atacat decizia Inspectoratului la Judecătoria Giurgiu, iar aceasta a hotărât să îi acorde statutul de refugiat, hotărâre confirmată ulterior și de Tribunalul Giurgiu, care a respins recursul Inspectoratului General pentru Imigrări.
"Eliminând deci orice alte cauze, oricât de improbabil i se pare intimatului (Inspectoratul General pentru Imigrări – n.r.), instanța apreciază că temerea petentului este reală și bine întemeiată. Activând la instituție de învățământ finanțată de adepți ai lui Fethullah Gülen, nu doar că poate face, indiferent de faptul că nu se afla în țara de origine la data loviturii de stat eșuate, ci chiar face efectiv obiectul unor căutări ale autorităților; altfel nu s-ar putea explica motivul pentru care, la data de 01.08.2016, când a încercat să (...), a aflat că i-au fost anulate pașapoartele. Așadar, temerea petentului nu este doar una ipotetică, reverențioasă, ci are un fundament solid. Martorul Yuksel A__, audiat în cauză, a declarat la rândul său că, după tentativa de lovitură de stat, s-au accentuat gradual presiunile asupra unității de învățământ. Astfel, după o săptămână de aparentă liniște, a urmat o percheziție la 23.07.2016, iar ulterior plecării sale din Turcia, la 04.08.2016, au urmat arestări ale tuturor colegilor săi, profesori ca și martorul sau ca petentul. Spre deosebire de intimat, instanța nu găsește că declarația martorului ar fi inconsecventă sau nerelevantă. Împrejurarea că martorul a putut părăsi legal Turcia la data de 04.08.2016 nu echivalează cu nesinceritatea martorului. Nu trebuie omis că statul turc continuă chiar și în prezent, după mai mult de 8 luni, să ia măsuri împotriva celor suspectați că ar avea vreo minimă legătură cu Fethullah Gülen. Nu este deci obligatoriu ca măsurile autorităților în privința petentului și a martorului să fi fost luate concomitent", se arată în motivarea deciziei din aprilie 2017 a Judecătoriei Giurgiu, de acordare a statutului de refugiat pentru Șahin Ramazan.
Peste 100 de elevi ai Lumina Instituții de Învățământ s-au retras anul trecut, după ce au fost supuși la presiuni din partea autorităților turce, a declarat,în iulie 2017. pentru News.ro, președintele societății, Fatih Gursoy, care a acuzat Guvernul de la Ankara și Ambasada Turciei în România că vor să preia controlul asupra școlilor pe care le conduce și că încalcă drepturile angajaților turci ai instituției. Autoritățile turce acuză școlile Lumina de legături cu Gulen, inclusiv financiare.
Fethullah Gülen, un fost aliat al președintelui Recep Tayyip Erdogan căzut în dizgrație și care s-a exilat în Statele Unite de aproximativ 20 de ani, este acuzat că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016. Gülen neagă ferm orice implicare. Recent, luna trecută, Gülen a fost pus sub acuzare, alături de alte 28 de persoane, și în legătură cu asasinarea în decembrie 2016 a ambasadorului rus la Ankara.
Tot în noiembrie, postul TV american NBC News a susținut că administrația Trump examinează modalități de expulzare a lui Gulen, cu scopul de a-l convinge pe președintele turc Erdogan să slăbească presiunea asupra Arabiei Saudite în legătură cu asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi. Ankara a negat orice discuții cu SUA asupra acestui subiect.
Turcia a ridicat în iulie starea de urgență instaurată în urmă cu doi ani, după puciul eșuat, și în cadrul căreia a efectuat epurări vaste. Regimul Erdogan a reținut în jur de 160.000 de persoane și a concediat același număr de persoane care lucrează în sectorul public din iulie 2016, conform Biroului ONU pentru drepturile omului. Dintre aceștia, 50.000 au fost puși sub acuzare oficial și au stat în închisoare în timpul proceselor. Starea de urgență a fost ridicată loc la mai puțin de o lună după alegerile la care Erdogan a obținut victoria și care l-au dotat pe cel mai puternic om din Turcia cu puteri consolidate, în baza unei revizuiri a Constituției controversate adoptate anul trecut. Starea de urgență i-a permis lui Erdogan să emită, timp de doi ani, decrete cu valoare de lege, care au modificat profund legislația turcă. În baza reformei constituționale, președintele turc și-a păstrat această prerogativă după starea de urgență.
