Persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se vor putea pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani vor beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil va fi adăugat câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.
Noile reguli au fost introduse în proiectul Legii pensiilor, document care poate fi văzut AICI.
Printre noutăți se află introducerea masterului și a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare.
Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.
În cazul pensiei de invaliditate sunt redefinite gradele de invaliditate, pentru a se acorda posibilitatea desfășurării unor activități profesionale independente, în paralel. Astfel, gradul I este caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II este caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III este caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.
Pensia de urmaș este menținută, iar, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestație, și anume ajutorul pentru soțul supraviețuitor, care va primi 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.
Pensia minimă este calculată raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.
CITEȘTE ȘI FOTO Condamnarea la închisoare a lui Dragnea stârnește imaginația unor proprietari de restaurante pentru a-și aduce clienți: desert redus cu 42% (numărul de luni de închisoare) dacă este comandat spunând "cu executare"Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară.
În cazul în care din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Potrivit Ministerului Muncii, formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislația în vigoare, din cauza căreia nu era nicio diferențiere în funcție de anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.
În proiectul noii legi se menține contractul de asigurare facultativă, dar cu modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor se vor putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplății integrale, se va lua în calcul suma parțial achitată.
În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se mențin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul, precizează ministerul.
Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate și cea de urmaș. Sunt aceleași patru categorii ca și în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.
În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare.
O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opțiunii pentru indemnizația socială minimă. Pensionarii aflați deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie și indemnizația socială minimă, cu 3 luni înainte de aplicarea efectivă a legii. Opțiunea va fi transmisă prin poștă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Națională de Pensii Publice, pentru a evita cozi la ghișee.
Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizația socială minimă, ei opt opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează în termenul de 3 luni rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivității.
Sunt exceptați pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă și au realizat stagiul minim cuprins între 10 și 15 ani, conform legislației în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepție este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.
CITEȘTE ȘI FOTO SRI își construiește "complex de cercetare în intelligence" la Academia din Otopeni, finanțat din fonduri UE. Cum va arăta și ce va cercetaÎn proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizație socială și vor face obiectul unei alte legi.
Acordul global și alte drepturi de natură salarială:
Proiectul prevede că sunt valorificate toate drepturile de natură salarială pentru care au fost plătite contribuții: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte bonusuri. Va fi acordat un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare.
Dacă după recalcularea conform adeverințelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci este păstrată pensia calculată cu majorarea de 10% acordată inițial.
Argumentul este că această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuții și, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei.
CITEȘTE ȘI FOTO ARHIVĂ Rememorare istorică prin lentila presei americane. Monarh la 5 ani: prima încoronare a regelui Mihai, de după moartea bunicului său Ferdinand. VIDEO Ultimul discurs al Regelui: România - țară luată cu împrumut de la copiiCondițiile speciale și deosebite și fostele grupe de muncă se păstrează și, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoașterea altor locuri de muncă în condiții speciale.
Formula de calcul:
Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință (VPR).
Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțită la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie.
VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.
Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechitățile, dar duce și la creșterea tuturor pensiilor.
Aplicarea legii:
Legea va fi aplicată etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare.
Valoarea punctului de pensie se actualizează conform Programului de Guvernare, și anume:
CITEȘTE ȘI FOTO Președintele Klaus Iohannis a schiat în Munții Șureanu din Alba* 1.265 de lei în 2019;
* 1.775 de lei în 2020;
* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global și altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții;
* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referință se va indexa, anual, cu inflația.
Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare. În cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum și în situația celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiții speciale, vârsta standard de pensionare se reduce cu 10 ani după 20 de ani de muncă.
Locurile de muncă în condiții speciale sunt cele ”unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de 3 servicii publice, pe durata a cel puțin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe grave asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților”.
Totodată, în cazul celor care au lucrat 10 ani, vârsta standard de pensionare se reduce cu 5 ani. Mai jos, am publicat tabelul complet.
Totodată, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă, după 10 ani de muncă în condiții deosebite, vârsta standard de pensionare se reduce cu 2 ani, după 22 de ani aceasta este redusă cu 5 ani, iar după 30 de ani de muncă aceasta este redusă cu 7 ani.
Locurile de muncă în condiții deosebite sunt definite ca cele ”unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților”.
Potrivit proiectului, constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii: a) perioadele de vechime în muncă realizată până la data de 1 aprilie 2001, pentru care s-a datorat contribuție de asigurări sociale; b) perioada de la data de 1 aprilie 2001 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, în care persoanele au fost asigurate, conform legii, în sistemul public de pensii; c) timpul util la pensie realizat de agricultori și durata de asigurare, în condițiile reglementate de legislația privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001.
Totodată, în sistemul public de pensii, perioadele asimilate reprezintă perioadele pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale, în care asiguratul: a) a beneficiat de pensie de invaliditate; b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, ori a unui ciclu de studii universitare, 8 cu condiția absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz; c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale, acordate potrivit legii; e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale; f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani; g) are recunoscută vechime în muncă în baza prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare; h) a realizat perioade necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislației în vigoare până la data de 1 aprile 2001.