Curtea Constituțională a României a admis, luni, sesizările formulate de USR, PNL și de președintele Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal și Codului de procedură penală, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Sursele citate au arătat că Parlamentul nu și-a exercitat obligația de a efectua toate corelările textelor din Codurile penale cu deciziile Curții Constituționale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Sesizările se referă la Legea pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii 78/2000 pentru prevenirea și sancționarea faptelor de corupție, dar și la Legea pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
Modificările Codului Penal și Codului de procedură penală au fost adoptate în primăvară de Camera Deputaților, care este Cameră decizională, următoarele etape fiind controlul de constituționalitate și promulgarea. PNL a anunțat atunci că va sesiza CCR.
Cele mai controversate modificări aduse Codurilor penale, prezentate de Hotnews
Printre cele mai importante modificări se numără diminuarea termenelor de prescripție a pedepselor. Termenele de prescripție a răspunderii penale vor fi: 8 ani față de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani; 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani. În raportul publicat în 10 iulie, GRECO avertiza că cele mai recente încercări ale autorităților române de a reduce termenele de prescripție pentru anumite infracțiuni de corupție, dacă sunt adoptate prin lege, vor submina în mod serios lupta împotriva corupției.
Abrogarea articolului referitor la neglijența în serviciu.
Introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunț. "Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii acesteia", se menționează în proiect.
Interzicerea, în cursul urmăririi penale și al judecării cauzei, a comunicărilor publice și a declarațiilor publice, precum și furnizarea altor informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităților publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca și cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.
Articolul 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se abrogă. Ce prevedea acest articol: În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Condamnarea lui Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul angajărilor fictive s-a făcut și în baza acestui articol. Abrogarea influențează și termenele de prescripție, care scad semnificativ.
Interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale și a judecării, dar și obligația ca reținutului să i se dea, la cerere, întregul material probator.
Un denunțător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunțul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârșirea infracțiunii.
