Operatorul național de transport, Transgaz, este dispus să investească 300 milioane de euro, iar operatorul de transport ucrainean GTSO 35 milioane euro, pentru ca, începând cu 2026, România să poată exporta 6,9 milioane metri cubi de gaze pe zi în Ucraina, prin punctul de interconectare de la Medieșul Aurit, reiese dintr-o propunere de proiect privind capacitatea incrementală la frontiera dintre Ucraina și România.
De ce este important: Aproximativ în aceeași perioadă, sfârșitul anului 2026-începutul lui 2027, este preconizată și începerea producției de gaze din perimetrul offshore Neptun Deep, în cazul în care tranzacția dintre Romgaz și Exxon va fi finalizată, iar Legea offshore va fi modificată în primul trimestru al acestui an.
Mai este interesant: Potrivit companiei de consultanță Ryastad, în eventualitatea declanșării producției offshore, de la o producție de 8,7 miliarde metri cubi în 2020 România va ajunge la un nivel de 14-15 miliarde metri cubi pe an în perioada 2027-2029. În cazul în care consumul intern se va păstra în intervalul de 10-12 miliarde metri cubi pe an, România ar putea deveni independentă de gazul rusesc și chiar să și exporte 20-25% din producția internă. În plus, Ucraina ar putea folosi România ca țară de tranzit în vederea importării de gaz azer din TAP, dacă Grecia și Bulgaria vor efectua la rândul lor investițiile necesare interconectării gazoductului cu sistemul de transport din România.
Proiectul, aflat în dezbatere publică până la finalul lunii martie, susține că “cererile de capacitate incrementală au fost indicate în direcția România - Ucraina. În prezent, nu există nicio capacitate fermă între sistemul de intrare-ieșire din Ucraina și România în acest punct de interconectare, pe direcția solicitată”.
Investiția Transgaz ar fi de 300 milioane euro (cu o mară de evoluție cost de +/- 20%), fiind necesare construcția a 2 conducte de transport, una de aproximativ 100 Km de la Coroi la Cesar, iar alta de 150 Km de la Șendreni la Onești. În plus, va fi realizată și o nouă stație de comprimare a gaze naturale cu o putere instalată de 15 MW la Coroi, cu 3 grupuri de comprimare (2 active +1 de rezervă) și asigurarea curgerii bidirecționale prin SMG Medieșu Aurit.
În ceea ce privește contribuția părții ucrainene, aceasta ar fi de 35 milioane de euro, pentru construirea unei stații de comprimare în Tekovo cu o capacitate instalată de până la 10 MW, cu 2 grupuri de comprimare (1 activ + 1 de rezervă).
Etapa de implementare va începe însă doar dacă există un angajament din partea pieței de a achiziționa capacitățile incrementale respective în licitația anuală din 2023 și dacă trece cu succes testul economic pentru fiecare dintre OTS în cauză.
Cele 2 companii susțin că “realizarea acestui proiect de capacitate suplimentară nu va conduce la o scădere susținută și semnificativă a utilizării altor infrastructuri de gaze existente în cele două sisteme de intrare-ieșire și în cele adiacente”, făcând trimitere la punctul de interconectare de la Isaccea, pe unde, în prezent, România importă aproximativ 40 GWh/zi.
