Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a spus, marți, în cadrul unei dezbateri în Parlament, că dorește limitarea la 5 ani a dreptului de a lucra într-o țară membră a Uniunii Europene (UE), în contextul în care angajații plecați din România, la muncă în Germania, nu se mai întorc ”în veci”.
El a precizat că trebuie să existe un permis de muncă în același timp, în toate statele membre UE, astfel ca angajații să fie obligați să migreze, transmite news.ro.
”Deci limitarea dreptului de a lucra. În ce sens? Că iar o să văd știri că Teodorovici vrea să reformeze Europa. Nu domnule, permisul de muncă să fie același, ca și timp, în toate statele. Nu mai ai voie, după primul permis, să-ți reînnoiești dreptul de muncă, ca să fii obligat să migrezi în Europa. Că așa, dacă ajunge în Germania și primește drept de muncă, nu o să se mai întoarcă în veci în Croația, România, de unde a plecat. Trebuie să fie discutată o astfel de măsură. Maximum 5 ani și la revedere, te duci în altă țară și îți cauți loc de muncă”, a explicat Teodorovici, potrivit unei înregistrări audio difuzate de Hotnews.
Teodorovici a mai spus că această măsură este necesară, în contextul în care există diferențe mari între țările din Vestul și Estul continentului și nu există o coeziune socială reală la nivel european.
“Eu am ridicat problema asta și la nivelul colegilor mei, miniștri de finanțe din Europa. Poate e mai restrictivă sau de altă factură această măsură, dar asta este. Trebuie să învățăm la nivel european că, cu cât o zonă devine mai săracă, alta devine mai bogată, dar undeva lucrurile se rup. Trebuie să existe cu adevărat, la nivel european, o coeziune socială. Nu întărești partea de Vest și lași restul Europei în afară, din fel de fel de condiții”, a spus ministrul Finanțelor.
UPDATE ora 20.00 Într-un mesaj postat pe Facebook, ministrul a revenit cu următoarele precizări:
"În legătură cu declarațiile făcute astăzi la dezbaterea care a avut ca subiect principal criza forței de muncă, nu pot să nu remarc evaluările nejustificate fără preocuparea de a înțelege mesajul în spiritul său și pentru care consider că este necesar să fac următoarele precizări:
Aceste declarații au fost făcute în contextul în care România se confruntă cu o criză acută de forță de muncă, intenția mea fiind aceea de a propune soluții care să vină în sprijinul nostru al tuturor, atât din punct de vedere economic cât și social.
NU am pus, NU pun și nici NU voi pune vreodată în discuție cele patru libertăți fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană: libera circulație a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Dar dacă o problemă nu este discutată la nivel european, toate celelalte state membre consideră că lucrurile sunt perfecte. Astfel, din România au plecat sute de mii de tineri către alte state, efectele fiind oportunități de dezvoltare diminuate, iar economia țării noastre fiind afectată.
Cele spuse de mine reprezintă o subliniere a necesității de a standardiza la nivel european legislația și procedurile privind accesul pe piața muncii în statele europene, astfel încât să avem condiții EGALE de acces pentru toți cetățenii Uniunii Europene.
În niciun caz NU este vorba de o piedică sau de o limitare a accesului românilor în spațiul european, ci mai degrabă dorința mea, așa cum a fost întotdeauna, de a APĂRA și PROMOVA interesele românilor și ale companiilor românești.
Așa cum am mai declarat și cu alte ocazii la întâlnirile cu omologi la nivel european, în contextul discuției despre variante de promovare a unor scheme europene de șomaj, o astfel de măsură NU trebuie să țină cont doar de problemele cu care se confruntă unele state membre, în special cele dezvoltate economic, în defavoarea celorlalte. În Europa Centrală și de Est, de exemplu, șomajul nu a înregistrat cote alarmante nici în perioada de criză, problema principală fiind migrația forței de muncă, în special cea calificată către state mai prospere din Vestul Europei. Acest fenomen duce la dezechilibre majore pe piața muncii, care afectează potențialul de creștere și încetinește convergența la nivelul Uniunii Europene. Prin urmare, o eventuală funcție de stabilizare macroeconomică trebuie să aibă în vedere, în special, interesele statelor afectate de deficit al ocupării pe piața muncii și TREBUIE să aibă ca principal SCOP sprijinul financiar pentru acțiuni de încurajare a întoarcerii forței de muncă în țările de origine.
Indiferent de sensibilitățile europene AM REPREZENTAT și VOI REPREZENTA întotdeauna interesul României și al românilor!"
