Autoritățile constată, după mai mult de 8 ani de la adoptarea noului Cod penal, că acesta, spre deosebire de cel vechi, nu mai incriminează nerespectarea dispozițiilor legale privind operațiunile de import, export sau tranzit de produse militare și că statul nu mai dispune de nici un instrument juridic pentru sancționarea efectuării de astfel de operațiuni fără licență, fapt care poate afecta ordinea publică și siguranța națională, dar și angajamentele internaționale asumate de România în acest domeniu.
Operațiunile de export, reexport, import, transfer intracomunitar de introducere și scoatere, intermediere, tranzit și transbordare cu produse militare sunt reglementate de OUG nr. 158/1999, republicată în 2013.
"Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014 nu mai incriminează nerespectarea dispozițiilor privind operațiunile de import, export sau tranzit. În vechiul Cod penal, la art. 302, se preciza că „efectuarea, fără autorizație, a oricăror acte sau fapte care potrivit dispozițiilor legale sunt considerate operațiuni de import, export sau tranzit, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani”. Prevederile art. 302 au stat la baza stabilirii modului de sancționare a nerespectării prevederilor OUG nr. 158/1999", se arată într-un document guvernamental recent.
Potrivit sursei citate, anterior datei de 1 februarie 2014, art. 30 din OUG nr. 158/1999 avea următorul conținut: „Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență referitoare la operațiunile cu produse militare, precum și a celor privind sinceritatea declarațiilor, care constituie infracțiuni potrivit legii, se pedepsește conform prevederilor Codului penal”.
Însă prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 268/2009 privind Codul penal, și articolul respectiv din OUG nr. 158/1999 a fost abrogat. Nici expunerile de motive și nici alte documente de pe circuitul de adoptare al celor două acte normative privind noul Cod Penal (ambele inițiate de guvernele de la momentele respective) care au lăsat încălcările legislației comerțului internațional cu produse militare fără sancțiuni penale nu oferă vreo explicație cu privire la acest lucru. Nici documentul guvernamental citat nu precizează dacă a fost vorba de o greșeală sau de o intenție a legiuitorului și care a fost aceasta.
"În acest moment, urmare aplicării prevederilor Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 268/2009 privind Codul penal, precum și ale Legii nr. 268/2009 privind Codul penal, Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), nu se mai poate folosi de niciun instrument juridic care să-i permită sancționarea încălcării prevederilor OUG nr. 158/1999, referitoare la efectuarea de operațiuni de export, import, transfer, intermediere, tranzit și transbordare fără autorizare prin licență, încălcare ce poate avea impact asupra ordinii publice și siguranței naționale", spune Executivul.
De asemenea, potrivit aceleiași surse, în condițiile lipsei unor sancțiuni penale pentru nerespectarea obligațiilor ce revin operatorilor economici care derulează operațiuni cu produse militare, există riscul efectuării unor activități de export pe destinații sensibile sau interzise prin regimuri de sancțiuni internaționale, de natură să producă consecințe grave regimului de control și îndeplinirii obligațiilor și angajamentelor internaționale asumate de România în acest domeniu, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, stat parte la Tratatul privind comerțul cu arme sau stat participant la Aranjamentul de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme convenționale și produse și tehnologii cu dublă utilizare.
În aceste condiții, Guvernul își propune să modifice OUG nr. 158/1999 cu prevederi privind pedeapsa penală pentru nerespectarea regimului de control din perspectiva efectuării unor operațiuni de export, transfer, import și intermediere de produse militare fără licență sau către destinații supuse unor restricții internaționale. Acestea infracțiuni vor fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 7 ani, limitele speciale ale pedepsei urmând a fi majorate cu o treime dacă faptele se comit cu încălcarea embargourilor privind comerțul cu arme instituite printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, acte juridice ale Uniunii Europene, decizie a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa sau instituite de alte state membre ale UE sau NATO.
Se mai are în vedere introducerea unor prevederi specifice pentru eliminarea riscului derulării de operațiuni de comerț exterior cu produse militare de către persoane care nu dețin înregistrare la ANCEX sau licență pentru activități de intermediere privind negocierea sau organizarea tranzacțiilor care presupun scoaterea ori introducerea din sau în teritoriul României de produse militare.
Această inițiativă recentă a Guvernului survine după ce, anul trecut, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a solicitat expres Ministerului Afacerilor Externe să inițieze demersuri în acest sens, se precizează în document.
Luna aceasta, portalul Rise Project a publicat o anchetă potrivit căreia România și Bulgaria au jucat un rol-cheie în înarmarea grupărilor rebele din Siria.
"Facțiunile rebele siriene, sprijinite de Statele Unite, care luptă atât împotriva grupării teroriste Statul Islamic (ISIS), cât și contra dictatorului Bashar al-Assad, au primit arme și muniție trimise inclusiv din portul Constanța. Pe hârtie, aceste exporturi de armament s-au oprit în Iordania și Turcia, dar o investigație BIRN și OCCRP, la care au contribuit și reporteri RISE Project, arată că destinația finală a fost teatrul de război din Siria. Reporterii au reconstituit complexa rețea prin care Pentagonul alimentează Siria cu arme, folosind documente privind achizițiile, date de trafic maritim, rapoarte oficiale, corespondență internă și interviuri cu oameni din interior. Jurnaliștii au descoperit că Statele Unite folosesc documente care ascund destinația finală a armelor. Această practică, spun experții, riscă să neutralizeze eforturile de combatere a traficului de arme și, pe de altă parte, pun guvernele est-europene care vând arme și muniție sub riscul de a încălca legislația internațională. Operațiunile fac parte din cel mai mare program de achiziții de armament stil sovietic din istoria Pentagonului. Circa 2,2 miliarde de dolari vor fi investite astfel, până în 2022, pentru a înarma rebelii sirieni în lupta cu ISIS", se arată în materialul jurnalistic citat.
Oficialii Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) au declarat, citați în articol, că nu a fost eliberată nicio licență de export de armament sau muniție cu destinația Siria, nici pentru guvernul de la Damasc, nici pentru vreo facțiune rebelă din acestă țară, și că România nu a mai efectuat exporturi de produse militare către Siria din anii ‘90.
Informații similare au fost publicate în 2016.
