Liderii sindicali care și-au încheiat mandatul vor putea fi concediați fără restricții și nu doar dacă firma în care îi reprezintă pe angajați intră în reorganizarea judiciară sau faliment sau dacă sunt evaluați ca necorespunzător profesional 2 ani consecutivi. Senatul a modificat în acest sens o lege declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României și pe care parlamentarii au refuzat să o modifice la cererea de reexaminare a președintelui Iohannis.
Senatul, care a luat această decizie luni, este prima cameră a Parlamentului sesizată, urmând ca asupra legii să se pronunțe și deputații.
În iunie, președintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului spre reexaminare proiectul de lege care reglementează interdicția, în condițiile în care Camera Deputaților, ca for decizional, îl adoptase deși Curtea Constituțională stabilise că interzicerea concedierii liderilor sindicali este neconstituțională.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Proiectul de lege, anunțat de Profit.ro aici, fusese respins de Senat la începutul anului trecut, iar apoi, la începutul lunii septembrie, deși nu fuseseră de acord cu acest proiect, senatorii au respins și cererea de reexaminare primită din partea președintelui.
În 2015, Curtea Constituțională stabilise că că articolul din Codul Muncii care prevede că liderii de sindicat nu pot fi concediați este neconstituțional. Curtea a motivat că acești lideri trebuie să beneficieze de protecție pentru activitatea sindicală depusă, dar nu și pentru cea profesională, de bază.
"Concedierea salariaților nu poate fi dispusă pe durata exercitării unei funcții eligibile într-un organism sindical, cu excepția situației în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârșite de către acel salariat”, este articolul care a fost declarat neconstituțonal.
Curtea Constituțională a reținut că interzicerea absolută a concedierii atât pentru motive care țin de persoana salariatului (necorespunderea profesională cu locul de muncă în care acesta este încadrat), cât și pentru motive care nu țin de persoana salariatului (desființarea locului de muncă) reprezintă o limitare a activității economice, prin îngrădirea dreptului angajatorului de a hotărî cu privire la organizarea activității persoanei juridice.
Ulterior, deputații nu doar că nu au ținut cont de verdictul Curții Constituționale, dar, menținând interdicția concedierii liderilor sindicali, au extins protecția acordată acestora până la doi ani.
“Este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute a deciziei de concediere, concedierea persoanelor alese în organele de conducere ale sindicatelor pe toată durata mandatului, precum și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu țin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate”, era arătat în proiectul aprobat anterior.
La acel moment, Profit.ro a arătat că, având în vedere decizia Curții Constituționale, șeful statului poate solicita reexaminarea proiectului.
Acest lucru s-a întâmplat, iar președintele Iohannis a transmis Parlamentului că proiectul "reintroduce soluții legislative constatate ca fiind neconstituționale, cu ignorarea efectelor deciziilor Curții Constituționale".
Șeful statului amintea că "pentru persoanele alese în organele de conducere ale sindicatelor, Curtea Constituțională a statuat că protecția acestor persoane trebuie să funcționeze exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfășurată, iar nu și în ceea ce privește activitatea profesională de bază a angajatului".
Comisia de specialitate a Camerei Deputaților a admis doar în parte cererea de reexaminare a președintelui, prin introducerea unui nou articol, care a relaxat regimul interdicției de concediere a liderilor sindicali.
Astfel, deputații au stabilit, în luna octombrie, că interdicția concedierii timp de doi ani după terminarea mandatului de conducere "nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului ori în situația în care, doi ani consecutivi, salariatul a primit la evaluarea profesională anuală calificativul necorespunzător".
În urma deciziei deputaților, Guvernul a sesizat proiectul de lege la Curtea Constituțională, care a declarat la finele anului trecut drept neconstituțional în integralitate proiectul.
