Șantierul Naval Constanța și grupul Naval Group, controlat de statul francez, au încercat să oblige Ministerul Apărării, printr-o acțiune la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), să comunice rezultatul licitației pentru achiziția celor patru corvete multifuncționale destinate Marinei Militare Române, contract de peste 1 miliard de euro și pentru care afirmații recente ale ministrului de resort au fost interpretate drept o antepronunțare în favoarea francezilor. Afirmațiile ministrului au fost preluate și de președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, al cărui frate candidează la Primăria Constanța, la un eveniment public la care a participat chiar alături de conducerea Șantierului și cea a grupului francez.
Mihai Daraban insista că rezultatul licitației - pentru care francezii fuseseră indicați câștigători prin antepronunțare a ministrului - trebuie prezentat public rapid.
Acum, la CNSC, Șantierul Naval Constanța și Naval Group au cerut ca ministerul să fie obligat să efectueze toate demersurile și să emită toate actele prealabile necesare în vederea comunicării către ofertanți a rezultatului licitației și să comunice acest rezultat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Consiliul a respins însă contestația.
La începutul anului, licitația pentru achiziția celor patru corvete multifuncționale destinate Marinei Militare Române, procedură pregătită încă din vara anului 2017, prin redactarea actului normativ, dar nefinalizată nici astăzi, a fost suspendată, Departamentul pentru Armamente din Ministerul Apărării sesizând Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel pentru "suspiciuni rezonabile" privind derularea în deplină legalitate a procedurii. La acest moment, dosarul corvetelor a ajuns la Direcția Națională Anticorupție.
Atunci a fost fost sesizat Parchetul Militar cu argumentul că situația este de natură să afecteze realizarea interesului național de securitate în ceea ce privește Programul de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”.
Poate fi invocată o scurgere de informații privind ofertele depuse în licitații, prețurile fiind publicate la câteva zile în presa din Franța și România și nu ar fi fost comunicate oficial nici astăzi companiilor, o încălcare a legii penale considerând că toată procedura a fost una clasificată și nimeni, nici măcar translatorii, nu au putut participa fără aviz de securitate ORNISS.
La finele anului trecut, președintele PSD Liviu Dragnea afirma că la nivel guvernamental s-a greșit în privința achiziționării de corvete, pentru că trebuia să fie redactat un contract de tip acord "guvern la guvern" și adoptată o decizie strategică privind țara din care provine compania cu care să fie încheiat acest contract.
"Să plecăm de la «Le Figaro». Ăla de fapt nu a fost un interviu (cu Ion Iliescu, acesta contestând unele afirmații cu atacuri la adresa lui Dragnea - n.r.) de fapt, a fost o discuție înregistrată cum a fost înregistrată. (...) Dacă este ceva neadevărat și s-a dovedit că a fost ceva neadevărat, adică o mistificare, înseamnă că undeva este un interes, un interes incorect sau nelegitim. Tot în Franța a apărut în nu mai știu ce ziar de mai mic tiraj, dar trebuia să apară, că Guvernul francez este foarte supărat pe mine că eu blochez Ministerul Apărării să nu care cumva să cumpere corvetele de la francezi, pentru că vreau să le dau la olandezi. Pe ce se bazează asta? Pe nimic. Ce încearcă de fapt? Să pună presiune pe Ministerul Apărării să facă corvetele cu francezii. Habar n-am cu cine o să le facă. (...) Aici cred că s-a greșit de către ministrul Apărării precedent, sau de către Guvern, acest tip de contracte de o asemenea valoare, de o asemenea importanță strategică, trebuia făcut de tip acord guvern la guvern și luată decizia strategică cu care țară să mergi, că nu se cumpără biciclete, se cumpără corvete, dincolo de faptul că este un miliard și ceva de euro, cred, sunt foarte importante pentru sistemul de apărare al României", a spus atunci Dragnea la Antena 3.
Grupul Naval Francez este încă implicat într-un scandal de corupție în Malaysia, pentru vânzarea, în 2002, a două submarine, fiind vehiculate suspiciuni de mită în relația cu autoritățile acestui stat și ridicate semne de întrebare față de moartea anumitor persoane implicate în tranzacție. Anchetele derulate până acum nu au relevat probe în acest sens, iar acuzațiile au fost negate de ambele părți, Reuters anunțând însă, la finele anului trecut, că ancheta a fost redeschisă.
Tot Reuters anunța, în 2017, că procurorii francezi au deschis o anchetă legată de potențiala "corupție a funcționarilor străini" în cazul unui contract de 7,5 miliarde de euro între DCNS și Brazilia pentru vânzarea a 5 submarine.
Grupul francez a negat acuzațiile de fiecare dată, transmițând că respectă legislația fiecărei țări, dar rămâne faptul că în trecut au primit condamnări pe aceste fapte, iar în prezent sunt reprezentanți anchetați de autoritățile franceze.
În același timp a fost relatat, recent că Șantierul Naval Constanța, asociat cu Grupul Naval Francez, s-a adresat unui șantier naval din Turcia pentru a cere muncitori care să lucreze în România la nave cu destinație militară, într-un articol care puncta ideea că Turcia "este mână-n mână" cu Rusia și ar construi astfel navele militare ale României intrând în posesia proiectelor și detaliilor acestor produse strategice și că solicitarea relevă că Șantierul Naval Constanța nu ar putea face față la producția acestor nave. Acest lucru fiind foarte grav considerând și faptul că o firmă din Turcia care a participat inițial la licitație pentru corvete a fost descalificată, participarea la licitație fiind permisă exclusiv firmelor din UE.
