Fostul președinte Traian Băsescu afirmă că a luat notă de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) potrivit căreia a colaborat cu Securitatea și anunță că va face "demersurile legale" la CEDO.
"Am luat notă de decizia ICCJ, pe care nu o voi comenta public, așa cum am procedat de-a lungul întregului proces. Voi face demersurile legale la CEDO", a transmis Băsescu,
Fostul președinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție, care a menținut astfel hotărârea instanței de fond.
Hotărârea este definitivă, conform Hotnews.
VEZI MAI JOS DECIZIA INTEGRALĂ ȘI CE S-A ÎNTÂMPLAT CU DOSARUL
În toamnă, președintele Iohannis a promulgat legea, anunțată în prealabil de Profit.ro, care prevede că un fost șef de stat despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia nu va beneficia de drepturile acordate prin lege unui fost președinte.
De ce este important: Conform legislației în vigoare, persoanele care au avut calitatea de șef al statului român beneficiază pe durata vieții de următoarele drepturi: a) folosință gratuită a unei locuințe de protocol, cu destinația de reședința, care cuprinde și un spațiu cu destinația de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar; b) o indemnizație lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizația acordată Președintelui României în exercițiu; c) pază și protecție, precum și folosință gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecție și Pază.
De asemenea important: În septembrie 2019, Curtea de Apel București, instanță de fond, a admis acțiunea CNSAS și a decis că fostul președinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă. Traian Băsescu a făcut recurs la Secția de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a stabilit pentru 5 noiembrie 2021 începerea judecării acestui recurs.
Deputatele PSD Steluța Cătăniciu și Grațiela Gavrilescu au inițiat proiectul de lege care urmărește completarea condițiilor în care un fost șef de stat își poate pierde drepturile conferite la încetarea mandatului.
Aceste drepturi ar urma să înceteze și dacă în cazul unui fost președinte s-a constatat că a avut calitatea de colaborator al securității sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum.
Proiectul a trecut tacit de Senat, în octombrie 2020, ca urmare a depășirii termenului de dezbatere.
Ajuns pentru dezbatere și vot final la deputați, proiectului i-a fost întocmit raport de admitere de către comisia de specialitate, care a menținut prevederile propuse în proiect.
”Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”, este forma adoptată prin vot final în Camera Deputaților.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul în 2020, iar Guvernul Cîțu a transmis că Parlamentul este instituția în măsură să decidă asupra acestor propuneri.
Decizia definitivă a instanței supreme:
"Admite excepția inadmisibilității invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoș Marian, împotriva Sentinței civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoș Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunțării, din data de 05 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Respinge, ca fiind inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul - pârât Băsescu Traian împotriva Sentinței nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității".
Hotărârea este definitivă.
Dosarul a fost înregistrat la ICCJ în iunie 2020, însă instanța a stabilit ca procesul să înceapă în luna noiembrie 2021, respectiv cu o întârziere de aproape un an și jumătate.
Traian Băsescu a fost reprezentat în proces de fostul ministru liberal al Justiției Valeriu Stoica, conform Hotnews.
Judecătorii au admis o cerere de intervenție formulată de Mugur Ciuvică, președintele Grupului de Investigații Politice, care susține că are un interes de a fi parte la acest proces, deoarece în anul 2005 a fost obligat de o instanță să-i plătească lui Băsescu daune, după ce l-a făcut "informator al Securității" pe fostul președinte.
Parcursul dosarului și declarațiile date de Băsescu în instanță
Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București - instanța de fond - a admis acțiunea CNSAS și a decis că fostul președinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
Magistrații de la Curtea de Apel București au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la instanța supremă - Secția de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.
Secția de contencios de la instanța supremă a dispus ca procesul să înceapă abia la 5 noiembrie 2021, la aproape un an și jumătate după ce a primit dosarul de la Curtea de Apel București.
Potrivit CNSAS, fostul președinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menținerea în țară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanță de către CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofițer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, și că ar fi dat două note informative olografe, arată sursa citată.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenția de a pleca în străinătate și relații cu cetățeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informațiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viață privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice) și dreptul la liberă circulație (art. 12 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice”, arăta CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu față de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave românești care plecau în afara granițelor țării.
În timpul procesului de la Curtea de Apel București, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securități.
„Avem puncte de vedere total diferite, eu și CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus, atunci, Băsescu.
Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a știut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”, mai arată sursa citată.
„Nu am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus și un nume conspirativ. (...) Nu am știut că Contrainformațiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naționale”, s-a apărat el.
El a precizat că studenții de la Secția civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicția de a lua legătura cu cetățeni străini, de a avea relații cu aceștia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenți, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.
„Navele românești operau în toate porturile lumii și la Secția comercială studenții erau familiarizați și pregătiți pentru contacte cu străini. (...) Niciodată nu am considerat că acele relații ale noastre cu studenții cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menționat Băsescu.
