Corupția rămâne un fenomen răspândit în România, iar mita este în continuare o practică obișnuită în sectorul public, se arată în Raportul Departamentului de stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în România în anul 2017. Documentul precizează că politicieni dețin media și influențează politica editorială. În privința libertății de exprimare, este menționată ”lista neagră” făcută de Carmen Dan în februarie anul trecut, când a acuzat mai mulți ziariști că sprijină protestele antiguvernamentale. Și atitudinea Gabrielei Firea de interzicere a accesului ONG-urilor la ședințele CGMB este amintită.
Legea prevede sancțiuni penale împotriva oficialilor pentru corupție, însă, în ciuda numeroaselor procese penale, practicile de corupție au rămas larg răspândite. Au existat numeroase cazuri de corupție la nivel guvernamental în cursul anului. Corupția a rămas o problemă, conform indicatorilor Băncii Mondiale. Mita a rămas o practică obișnuită în sectorul public. Legile nu au fost întotdeauna implementate în mod eficient, iar oficialii, inclusiv judecătorii, s-au angajat uneori în practici corupte cu impunitate. Imunitatea de la urmărirea penală deținută de actualii și fostii membri ai cabinetului care au fost și membri ai Parlamentului a blocat uneori investigațiile, se arată în raportul publicat de Departamentul de stat al SUA, relatează News.ro.
În privința corupției, documentul amintește că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a continuat în ritm constant să investigheze numeroase cazuri de corupție care implică politicieni, persoane din sistemul judiciar și din administrație. Este menționat cazul deputatului PSD Ion Munteanu, suspectat de DNA de trafic de influență și spălarea banilor pentru că a primit peste 400.000 de euro în schimbul facilitării tranzacțiilor între un om de afaceri și o întreprindere de stat.
Raportul menționează că, până la 31 august, DNA a trimis în judecată 209 cazuri care au implicat 573 de inculpați, inclusiv un ministru, doi parlamentari, un secretar de stat, un judecător, un procuror, 12 primari și 16 ofițeri de poliție. Verdictele în cazurile de corupție au fost adesea inconsistente, cu sentințe care variază foarte mult în cazul unor infracțiuni similare, se arată în raport.
Este menționată și corupția în domeniul achizițiilor publice și este reclamat faptul că acțiunile guvernamentale în acest domeniu nu au fost semnificative.
Până la 31 august, Parlamentul a respins cererile de ridicare a imunității pentru a permite investigațiile care implică un actual și un fost ministru, amintește documentul.
Sistemul judiciar a luat măsuri de urmărire penală și de sancționare a funcționarilor care au săvârșit abuzuri, însă autoritățile au amânat procedurile care implică presupuse abuzuri ale poliției; rezultatul a fost că multe dintre cazuri s-au încheiat cu achitarea. Poliția a fost frecvent exonerată în cazurile de bătăi și alte tratamente crude, inumane sau degradante. Corupția de la nivelul Poliției a contribuit la lipsa de respect față de polițiști a cetățenilor și la ignorarea autorității lor, subliniază totodată raportul.
În ceea ce privește libertatea de exprimare, este amintit faptul că ministrul de Interne, Carmen Dan, într-o conferință de presă din luna februarie anul trecut, a nominalizat câțiva jurnaliști cunoscuți pe care i-a acuzat că sprijină protestele antiguvernamentale. Ea a criticat și grupul de Facebook Corupția ucide pentru că i-a îndemnat pe oameni să iasă în stradă. Jurnaliștii și ONG-urile au reclamat faptul că aceste declarații sunt împotriva libertății de exprimare, iar prezentarea unei astfel de ”liste negre” reprezintă un gest de intimidare, se arată în raport.
În document este menționată și Gabriela Firea, primarul Capitalei, pentru plângerea penală pentru hărțuire depusă împotriva unui site care scrie despre activitatea municipalității și a cheltuielilor publice. Se mai arată că primarul a refuzat în mod repetat accesul presei și al ONG-urile la ședințele CGMB.
La același capitol se precizează că, în 11 decembrie, în timpul protestelor antiguvernamentale împotriva corupției, poliția a anunțat că au început investigații penale împotriva mai multor persoane care au postat pe Facebook apeluri la protest, susținând că au incitat la încălcarea ordinii publice datorită limbajului folosit în postări. Raportul menționează că astfel de infracțiuni sunt pedepsite cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă penală.
Totodată, Departamentul de Stat nominalizează posturile Antena 3 și România TV, despre care scrie că sunt controlate de oameni de afaceri care sunt susținători fervenți ai puterii guvernamentale, posturi care au relatat inexact despre protestele antiguvernamentale din luna ianuarie.
De altfel, în document se menționează că politicieni sau persoane cu strânse legături cu politicienii dețin sau controlează indirect numeroase instituții medii la nivel național și local, știrile și orientarea acestora reflectând frecvent opiniile propietarilor.
În ceea ce privește închisorile, raportul menționează că în continuare supraaglomerarea și condițiile care nu întrunesc standardele internaționale, în timp ce abuzurile asupra deținuților continuă să fie o problemă.
