Toate persoanele juridice, atât cele de drept public, cât și cele de drept privat, ar putea fi obligate să acorde "sprijinul necesar" pentru acoperirea identității și calității lucrătorilor serviciilor de informații, pe baza "documentelor de cooperare" încheiate cu acestea, stipulează un proiect de lege privind statutul cadrelor de informații, respins recent de Camera Deputaților în urma dezacordului dintre servicii pe marginea lui și înaintat spre dezbatere Senatului, care este cameră decizională.
Potrivit draftului de act normativ, prin sintagma "cadre de informații" se înțelege personalul care desfășoară activități de informații, contrainformații și de securitate în cadrul SRI, SIE, SPP, STS, Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne (DGPI, fosta UM 0215, "Doi și-un sfert" – n.r.) și Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
"Persoanele juridice de drept public sau privat sunt obligate să acorde sprijinul necesar în vederea realizării acoperirii identității și calității cadrelor de informații, pe baza documentelor de cooperare încheiate între acestea și instituțiile prevăzute la art. 1 (cele enumerate mai sus – n.r.)", prevede proiectul de lege, elaborat de cei doi parlamentari PNL membri ai Comisiei de control asupra activității SRI, deputatul Cezar Preda și senatorul Ioan Chirteș.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Documentul mai stipulează că, în exercitarea funcției îndeplinite și în raport cu atribuțiile și competențele instituțiilor din care fac parte, cadrele de informații au dreptul "să solicite oricărei persoane sprijin pentru apărarea securității naționale, dacă persoana respectivă nu săvârșește, astfel, o faptă prevăzută de legea penală".
Actele normative în vigoare de organizare și funcționare ale SRI, SPP, STS, DGPI și DGIA nu conțin prevederi similare.
În prezent, Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României prevede doar că toate organizațiile publice și private au ca îndatorire "să acorde sprijinul necesar la cererea organelor cu atribuții în domeniul securității naționale în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin și să permită accesul acestora la datele deținute, care pot furniza informații privitoare la securitatea națională".
Legea de funcționare a SIE stipulează că "Serviciul de Informații Externe are dreptul, în condițiile prevăzute de lege, să solicite și să obțină de la autoritățile publice române, agenți economici, alte persoane juridice, precum și de la persoane fizice informații, date sau documente necesare îndeplinirii atribuțiilor sale". În plus, SIE "este autorizat să folosească persoane juridice sub acoperire, înființate în condițiile legii".
Proiectul liberalilor Preda și Chirteș mai prevede că "Cadrului de informații care îndeplinește atribuții operative îi este interzisă crearea de surse vizând culegerea de informații în medii pentru care legea consacră expres drept criteriu de incompatibilitate cu funcția deținută calitatea de cadru activ, inclusiv acoperit, de informator sau colaborator al serviciilor de informații". De exemplu, legislația în prezent în vigoare prevede că magistrații nu pot fi lucrători operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor.
Pe de altă parte, draftul stipulează că toate cadrele de informații, ale tuturor serviciilor de profil enumerate mai sus, "pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale în condițiile Codului de procedură penală și ale legii de organizare și funcționare a instituției din care fac parte". În prezent, doar legea de funcționare a SRI prevede că organele Serviciului Român de Informații pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale, în condițiile Codului de procedură penală, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. În rest, nici SRI și nici alte servicii de informații nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reținerii sau arestării preventive și nici dispune de spații proprii de arest.
Codul de procedură penală stipulează că atribuțiile organelor de cercetare penală speciale sunt îndeplinite de ofițeri anume desemnați în condițiile legii, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, organele de cercetare penală speciale își desfășoară activitatea de urmărire penală sub conducerea și supravegherea procurorului.
"Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condițiile art. 55 alin. (5) și (6), corespunzător specializării structurii din care fac parte, în cazul săvârșirii infracțiunilor de către militari sau în cazul săvârșirii infracțiunilor de corupție și de serviciu prevăzute de Codul penal săvârșite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranța navei sau navigației ori a personalului. De asemenea, organele de cercetare penală speciale pot efectua, în cazul infracțiunilor contra securității naționale prevăzute în titlul X din Codul penal și infracțiunilor de terorism, din dispoziția procurorului, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică", scrie în Codul de procedură penală.
Proiectul de lege privind statutul cadrelor de informații oferă de asemenea acestora forme de protecție legală inexistente în actele normative de organizare și funcționare în vigoare ale serviciilor secrete.
Astfel, "În timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, cadrele de informații pot fi percheziționate, audiate, reținute sau audiate preventiv numai cu încuviințarea conducătorului instituției din care fac parte", prevede documentul, care mai stipulează că, dacă împotriva cadrelor de informații se declanșează urmărirea penală sau o altă acțiune în justiție în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, inclusiv după eliberarea din serviciu, "Serviciul îi acordă asistență juridică, cu excepția cazului în care acțiunea în justiție a fost inițiată la cererea sa".
Pe partea de avantaje materiale, IT-iștii din serviciile de informații ar putea beneficia de același stimulent fiscal precum cei civili, respectiv de scutire de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor.
În plus, cadrele de informații care își desfășoară activitatea în condiții de "risc deosebit" ar putea beneficia de asigurări de viață, de sănătate și de bunuri decontate de la bugetul de stat.
Nu în ultimul rând, proiectul de lege prevede că, "Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, cadrele de informații își pot desfășura activitatea potrivit unui program de lucru flexibil", în condiții stabilite prin ordine ale conducătorilor serviciilor de informații.
Proiectul peneliștilor Cezar Preda și Ioan Chirteș, membri ai Comisiei parlamentare de control asupra activității SRI, a fost depus la Camera Deputaților în iunie. Deși a fost solicitat un punct de vedere al Guvernului, acesta nu și-a exprimat nici o poziție oficială, iar Comisia de Apărare de la Cameră a recomandat respingerea proiectului, cu motivarea că serviciile de informații vizate, o parte din ele prezente la dezbaterile din Comisie (SRI, SIE și SPP), nu s-au pus de acord asupra prevederilor draftului de act normativ.
"Întrucât proiectul are impact bugetar, este necesar punctul de vedere al Guvernului. Guvernul a delegat Ministerului Apărării Naționale sarcina de a organiza un grup de lucru pentru formularea unui punct de vedere. În urma dezbaterilor în acest grup de lucru nu s-a ajuns la un punct de vedere unitar. Pentru a da coerență și predictibilitate juridică, propunerea legislativă trebuie analizată în paralel cu o reglementare nouă care să definească activitatea de informații, contrainformații și de securitate. În aceeași logică trebuie analizate și legislația primară și cea secundară care reglementează activitatea instituțiilor din sectorul de securitate și al personalului acestora care desfășoară activități de informații, contrainformații și securitate", se arată în raportul Comisiei, cu recomandare de vot negativ.
Proiectul a ajuns ulterior în plenul Camerei Deputaților pe 11 decembrie 2017, unde a fost respins, cu 184 de voturi la 44 și 30 de abțineri, după care a fost trimis la Senat, unde se află în prezent.
"Ca inițiator al acestui proiect de lege, am urmărit să modernizăm o legislație veche, pe care o invocați și dumneavoastră, în orice mod și oriunde, o legislație pe care și toată societatea românească o invocă ca fiind depășită, și atunci cred că o muncă laborioasă de peste 6 luni, concretizată în acest proiect de lege, trebuia să suscite atenția tuturor forțelor. De multe ori se spune că această legislație a permis ca serviciile de securitate ale României, ofițerii de informații ai României să-și "depășească" atribuțiile. Dar, surpriză, la Comisia pentru apărare, după ce a fost ținut în sertar și retras de pe ordinea de zi, fără explicații, s-a dat un vot pe repede înainte, de respingere, neargumentându-se absolut nicio propunere de schimbare a tuturor elementelor introduse în acest proiect. Au fost acolo chemate serviciile de informații și serviciile de apărare ale României. Au fost întru totul de acord cu proiectul de hotărâre atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Serviciul Român de Informații, STS nu a fost prezent. Iar consilierii de la celelalte servicii de informații au considerat că nu le satisfac solicitările, pentru a acoperi atribuțiile, drepturile și obligațiile ofițerilor de informații, dar nu au venit absolut cu niciun argument. Dizertația mea pentru a susține proiectul de lege - pentru care nici măcar nu mai pot solicita retrimiterea la comisie, pentru că altfel ar însemna să se adopte tacit, atât de mult a fost ținut - este numai pentru a clarifica, până la urmă, ce vreți, ce vrem. Vrem să le schimbăm, vrem să muncim, să ne apucăm să le facem moderne, până la urmă, puse în acord cu dorințele tuturor partidelor politice, sau ne folosim de cele vechi?! Una clamăm în spațiul public, una clamăm aici la Parlament, în aula Parlamentului, și de fapt interesele noastre sunt altele. Eu solicit președinților alianței de guvernare, atât domnului Dragnea, cât și domnului Tăriceanu, ca la Senat, cel puțin, să se aplece asupra acestui proiect de lege, și să solicite senatorilor măcar să se uite pe el, să vadă ce nu este bine scris", a declarat unul dintre cei doi inițiatori, Cezar Preda, în cadrul dezbaterilor premergătoare votului.
