Consiliul Legislativ susține, în avizul său consultativ altminteri pozitiv asupra proiectului de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin pe care Guvernul Orban vrea să-și asume răspunderea, că este de analizat dacă nu cumva, dat fiind timpul scurt rămas până la alegerile locale, proiectul nu contravine prevederii din Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția potrivit căreia "ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite - ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri".
"Având în vedere perioada scurtă de timp rămasă până la organizarea alegerilor locale generale din anul 2020, este de analizat dacă nu devin incidente prevederile incluse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), referitoare la <stabilitatea unor reguli mai speciale ale dreptului electoral, în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor>. În continuare se statuează că <ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite - ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri>. Pe de altă parte, in Raportul privind stadiile și criteriile politice de evaluare a alegerilor adoptat de Consiliul pentru alegeri democratice cu ocazia celei de-a 34-a Reuniuni (Veneția, 14 octombrie 2010)^ se reține că <s-ar putea accepta excepții de la regula de un an, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute>", arată Consiliul Legislativ.
Referitor la forța juridică a dispozițiilor Codului bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneția, Consiliul Legislativ afirmă că "Curtea Constituțională a reținut, prin Decizia nr. 51/2012, că <într-adevăr acest act nu are caracter obligatoriu, însă recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparținând acestui tip de regim - își pot manifesta opțiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, și a dreptului de a fi ales și de a alege, în special>".
Consiliul Legislativ adaugă că, ulterior, prin Decizia nr. 682/2012, Curtea Constituțională a precizat că "Ceea ce a sancționat Curtea prin Decizia nr. 51/2012, invocată de autorii sesizării, nu a fost doar modificarea legislației electorale într-un an în care au loc alegeri. Reținând încălcarea, prin legea criticată, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a analizat consecințele acestei modificări: <dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune>, <dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exercițiului acestui drept>".
Consiliul Legislativ mai are observații și cu privire la altă prevedere a proiectului legislativ al Guvernului Orban.
"(...) nu este clar care este rațiunea pentru care cetățenii care și-au stabilit reședința într-o circumscripție electorală cu mai putin de 90 de zile înaintea datei scrutinului pot vota în localitatea în care au avut anterior reședința. Este de analizat dacă soluția legislativa propusă nu golește de conținut dreptul fiindamental de a alege, prin aceea că cetățeni care intră sub incidența normei vor fi reprezentați într-o localitate în care nu mai au interesul. Totodată, este de analizat dacă norma propusă se poate corela cu dispozițiile de la precedentele alineate ale art. 18, în special cu norma de la alin.(1), care prevede că <Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință pentru scrutinul respectiv>”.
De asemenea, potrivit Consiliului, este de analizat dacă proiectul nu ar trebui completat cu "dispoziții referitoare la tipărirea buletinelor de vot, desfășurarea campaniei electorale și desfășurarea votării pentru al doilea tur de scrutin".
Potrivit G4Media, Titus Corlățean (PSD) a cerut joia trecută Comisiei de la Veneția să emită un punct de vedere legat de intenția guvernului Orban de a-și angaja răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi. Anterior, șeful interimar al partidului, Marcel Ciolacu, declarase că o astfel de modificare făcută cu mai puțin de un an înaintea alegerilor ar fi neconstituțională și încalcă recomandările comisiei de la Veneția. În replică, fostul președinte Traian Băsescu a spus că "fiind o modificare pozitivă, care crește nivelul de democrație, Comisia de la Veneția acceptă astfel de modificări - când, prin ceea ce se face, se crește nivelul de democrație", iar deputatul USR Iulian Bulai a arătat că "este vorba de o lărgire a drepturilor electorale, nu de o restricționare". De asemenea, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a susținut că "nu există un text care să interzică modificarea legislației electorale, e doar o recomandare a Comisiei de la Veneția și a CCR".
Proiectul alegerii primarilor în două tururi de scrutin, pentru care Guvernul își angajează răspunderea, a fost trimis luni la Parlament. Pe lângă introducerea prevederilor referitoare la modul de alegere a primarilor, Executivul impune condiții pentru alegătorii care și-au modificat reședința cu mai puțin de 90 de zile înaintea scrutinului, dar și pentru candidații din comunele care au mai puțin de 500 de locuitori.
Argumentele Guvernului pentru proiect și pentru necesitatea promovării prin angajarea răspunderii sunt nivelul ridicat de nemulțumire din societatea românească, susținerea covârșitoare pentru alegerea primarilor cu majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, faptul că în tradiția democratică a României condiția majorității pentru alegerea primarilor reprezintă un element al patrimoniului electoral, dar și timpul scurt rămas pentru pregătirea alegerilor.
Ca reacție la asumarea răspunderii Guvernului pe alegerea primarilor în două tururi, PSD a început demersurile pentru depunerea moțiunii de cenzură, pentru care deja a anunțat că a strâns numărul semnăturilor necesare.
