Patru membri ai grupului parlamentar PNL vor să modifice Legea Jandarmeriei pentru a obliga forțele acesteia ca, în cazul în care consideră că situațiile cu care se confruntă pe teren impun folosirea de substanțe lacrimogene, să includă în somațiile prealabile, adresate obligatoriu înainte de intervenție persoanelor considerate agresive, și informații tehnice despre substanțele respective.
Astfel, inițiatorii proiectului de modificare a Legii Jandarmeriei vor să introducă un articol nou în actul normativ, care să prevadă că "În cazul folosirii de substanțe iritant lacrimogene, mesajele de somare și de avertizare trebuie să includă și informații legate de denumirea, componența substanțelor folosite și efectele acestora asupra sănătății, după cum urmează: <Atenție, se vor folosi următoarele substanțe iritant lacrimogene... Acestea au în componența lor..., ce pot cauza efecte precum...>".
"Dat fiind că dreptul la sănătate este garantat în Constituția României, dar și de numeroase tratate și acte normative care se încadrează în legislația europeană și internațională, considerăm necesară și utilă introducerea unei noi prevederi care să oblige Jandarmeria Română ca, în situația în care este imperativă folosirea unor asemenea substanțe iritant-lacrimogene, să includă în mesajele de avertisment și de somație privind dispersarea manifestației și informații privind denumirea și componența substanțelor foiosite, precum și privind efectele pe care acestea le pot avea asupra sănătății persoanelor", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege, care a trecut deja tacit de prima cameră sesizată, Camera Deputaților.
În avizul său asupra draftului de act normativ, Consiliul Legislativ atrage atenția că expresiile folosite în articolul nou introdus sunt insuficient de clare, ceea ce afectează predictibilitatea și accesibilitatea normei, deoarece nu se înțelege dacă trebuie să fie exprimată denumirea științifică a substanțelor utilizate sau denumirea comercială a acestora, respectiv dacă trebuie să fie comunicate toate posibilele efecte ale acestora asupra sănătății, astfel cum rezultă din fișele tehnice ale substanțelor iritant lacrimogene, sau doar unele efecte.
"Precizăm că denumirea unor substanțe iritant lacrimogene este dificil de pronunțat și, având în vedere caracterul tehnic al acestora, poate fi dificil de înțeles de persoanele care nu au studii de specialitate în domeniu. Menționăm, cu titlu de exemplu, că în Comunicatul Biroului de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție din data de 16 august 2018 se precizează, referitor la tipul gazelor lacrimogene folosite de către Jandarmeria Română în timpul evenimentelor violente ce au avut loc în ziua de 10 august 2018 și, respectiv, în noaptea de 10/11 august 2018, cu ocazia manifestației din București, Piața Victoriei, că muniția neletală și gazele lacrimogene folosite aveau „certificat de calitate și garanție”, precum și „declarație de conformitate”, fiind: cartuș calibru 38 mm cu efect iritant lacrimogen pentru armă lansator; tipul substanței CS (orto clorobenzaimalanonitril); grenadă de mână cu efect iritant lacrimogen; tipul substanței CS (orto-clorobenzalmalanonitril); pulverizator de capacitate mărită 6,6 1 cu substanță iritant lacrimogenă; tipul substanței CS concentrație 1%; pulverizator de mână 60-100 ml cu substanță iritant lacrimogenă; tipul substanței OC (oleoresin-capsicum concentrație 10%); pulverizator de mână 400 ml cu substanță iritant lacrimogenă; tipul substanței OC (oleoresin-capsicum concentrație 10%); pulverizator de mână 150 ml cu substanță iritant lacrimogenă; tipul substanței CS (ortho-chlorbenzylidenmalononitrile concentrație 1%); cartuș calibru 40 mm pentru armă lansator cu efect iritant lacrimogen-încărcătură cu efecte multiple iritant lacrimogene CS (fumigen, acustic, luminos, de consternare, de iluminare, cinetic, de antrenament)", se menționează în avizul Consiliului Legislativ.
De altfel, autorii inițiativei legislative își justifică demersul chiar prin faptul că, în opinia lor, la mitingul Diasporei din 10 august 2018, "a existat o intervenție nejustificată și disproporționată în forță a jandarmilor, iar mulți protestatari pașnici au fost victime". Ei adaugă că "procedeele de imobilizare și constrângere utilizate, precum și modul în care au intervenit forțele de ordine au rămas nejustificate până în prezent și au reprezentat un temei fără echivoc pentru derularea de anchete și pentru deschiderea de numeroase dosare penale pentru făptuitori".
"Pentru a împiedica astfel de abuzuri pe viitor și pentru a asigura respectarea principiului proporționalității, considerăm necesară completarea legii (...) cu o serie de prevederi care să detalieze modul gradual în care pot fi folosite mijloacele de imobilizare sau de constrângere, prin instituirea unei ordini de folosire a acestora, astfel încât să nu se mai treacă în mod arbitrar dincolo de necesitățile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori pentru neutralizarea acțiunilor ilegale", se mai spune în expunerea de motive.
CITEȘTE ȘI Avantaj Client 8.087 euro TVA inclus pentru Sprinter 314 CDI Furgon, 11 mc, cu tracțiune față. Îndreaptă-te spre reușită!Astfel, inițiatorii mai propun introducerea în Legea Jandarmeriei a unei prevederi potrivit căreia, în cazul în care alte metode de intervenție, mai puțin agresive, rămân fără rezultat, "(...) se respectă următoarea ordine de folosire: bastoane de cauciuc sau tompfe, bastoane cu energie electrostatică, jeturi de apă, iar în cazuri grave, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene, arme albe, arme cu glonț de cauciuc, armamentul de foc din dotare", cu precizarea că "În cazuri excepționale considerate astfel de către forțele de ordine, în funcție de situația operativă, de periculozitatea persoanelor agresive sau turbulente, dar și de dotările pe care forțele de ordine le au la dispoziție, ordinea de folosire a mijloacelor de protecție și de imobilizare (...) poate fi diferită, cu respectarea principiului proporționalității".
O altă prevedere nou introdusă stipulează că "Jandarmul trebuie ca, în cel mai scurt timp, să solicite serviciilor medicale de urgență și prim ajutor acordarea de asistență și îngrijire medicală pentru persoanele rănite prin utilizarea substanțelor iritant-lacrimogene, precum și a celorlalte mijloace de constrângere și imobilizare (...)".
"Se interzice folosirea mijloacelor prevăzute la art. 29, precum și aplicarea ordinii prevăzute în art. 33 alin. (1)-(3), împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcină, împotriva persoanelor cu semne vădite de invaliditate și împotriva copiilor, care trebuie îndepărtați din mulțime, cu excepția cazurilor în care aceștia înfăptuiesc un atac armat ori în grup, care pune în pericol viața sau integritatea corporală a uneia ori a mai multor persoane. Se interzice folosirea oricărui mijloc de intervenție în forță împotriva participantului care este deja imobilizat sau cu mâinile ridicate ori se află la sol cu mâinile la vedere sau care nu prezintă în mod evident niciun pericol pentru viața sau integritatea corporală a altor persoane", mai prevede proiectul.
Acesta a fost inițiat în ultima parte a precedentei legislaturi de către deputații PNL Florin Roman, Dănuț Bica și Sorin Bumb, alături de deputatul independent Matei Dobrovie (membru al grupului parlamentar PNL).
În ianuarie anul viitor, la Tribunalul București este primul termen în procesul privind redeschiderea urmăririi penale în dosarul 10 august 2018, în care sunt vizați șefii de atunci ai Jandarmeriei, respectiv maiorul Cazan Laurențiu Valentin, comisarul șef Chirică Mihai Dan, colonelul Cucoș Gheorghe Sebastian și colonelul Sindile Ionuț-Cătălin.
Dosarul violențelor de la protestul din 10 august 2018, din Piața Victoriei, fusese inițial clasat în ceea ce privește acuzațiile de săvârșire de acțiuni împotriva ordinii constituționale, dar și în privința celor adresate coordonatorilor intervenției forțelor de ordine, iar urmărirea penală pentru purtare abuzivă, abuz și neglijență în serviciu în cazul unor jandarmi care "au exercitat violențe nejustificate împotriva unor protestatari" fusese declinată către Parchetul Militar.
