Parchetul General anunță, joi, continuarea urmării penale în Dosarul Mineriadei față de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cosma și generalii Vasile Dobrinoiu și Petre Peter.
Parchetul General anunță efectuarea în continuare a urmăririi penale în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, scrie News.ro.
Sunt vizați:
- Roman Petre, la data faptelor, prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
- Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor, viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
- Măgureanu Virgil, la data faptelor, director al Serviciului Român de Informații,
- Sârbu Adrian, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu,
Aceștia sunt acuzați de săvârșirea de ”infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (cel puțin 2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (cel puțin 1315 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (cel puțin 1214 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal”.
De asemenea, sunt vizați:
Cozma Miron, la data faptelor lider de sindicat, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. f) (cel puțin doi subiecți pasivi secundari), lit. g) (cel puțin 800 subiecți pasivi secundari), lit. j) (cel puțin 715 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
gl. (r) Dobrinoiu Vasile, la faptelor, comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. f (cel puțin 1 subiect pasiv secundar), lit. g (cel puțin 418 subiecți pasivi secundari ), lit. j (cel puțin 418 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
gl. (r) Peter Petre, la data faptelor, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne sub aspectul de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. g (cel puțin 735 subiecți pasivi secundari), lit. j cel puțin 735 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.
”În luna iunie 1990, persoane cu funcție de decizie în statul român la acel moment, printre care Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – printre care Măgureanu Virgil – directorul SRI, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane și au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”, arată procurorii în rechizitoriu.
De asemenea, potrivit documentului citat, începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a desfășurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990.
”Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluția din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de revendicări de sorginte democratică”, se mai arată în rechizitoriu.
De asemenea, procurorii notează că, ”în acest context, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil și alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naționale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziție, în special studenți, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale”.
”Pentru disimularea atacului, a fost construit un scenariu cu scopul ca adevăraților atacatori să li se piardă urma. O componentă importantă a acestui scenariu a constituit-o comunicarea publică, manipulativă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanții pentru valorile democratice. Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului - Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, precum și conducerea Serviciului Român de Informații, respectiv Măgureanu Virgil, cu participarea numitului Sârbu Adrian, consilier al primului-ministru, ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă. În tabloul infracțional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate”, se mai arată în rechizitoriu.
Procurorii mai rețin că ”a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican și Măgureanu Virgil, alături de alte persoane cu putere de decizie, jucând rolurile cheie, însă modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înțelegere”.
”Începând cu data de 13 iunie 1990, suspecții au pus în practică o acțiune represivă împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării”, se arată în rechizitoriu.
Procurorii afirmă că acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte:
- moartea prin împușcare a 4 persoane;
- violul a 2 persoane;
- vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.315 persoane;
- persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1.214 persoane.
”Astfel, în dimineața zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate și transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reținute până în după amiaza aceleiași zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară. Concomitent, s-a pătruns în forță, fără drept, în sediile Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziționate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violență”, mai arată procurorii.
Aceștia notează că, ”potrivit hotărârii luate de către factorii politici, conducători ai instituțiilor de forță, precum și de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naționale, în Piața Universității au fost aduși muncitori de la Întreprinderea de Mașini Grele București, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piața Universității, împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanților”.
De asemenea, ”acțiunile întreprinse de autoritățile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanților, astfel că au fost incendiate sediile Poliției Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române și Serviciului Român de Informații”.
”S-a făcut uz de armă cu muniție de război de către forțele de ordine, în aceste împrejurări fiind împușcate mortal 4 persoane”, mai arată procurorii.
Potrivit acestora, ”represiunea autorităților a continuat, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii și muncitorii din mai multe județe ale țării, care deveniseră o adevărată forță de ordine, paralelă cu cele recunoscute și organizate potrivit legii”.
”În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului, sub pretextul că aceștia au legătură cu manifestațiile din Piața Universității. Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în unitatea militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990”, se mai arată în rechizitoriu.
Potrivit procurorilor, cazarea civililor aduși de pe străzile Bucureștiului ”s-a realizat în condiții total improprii, în garaje, atât bărbați, cât și femei, minori și bătrâni”.
”Aceste persoane s-au aflat în permanență sub pază militară, nefiindu-le permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, fără a primi asistență medicală adecvată și fiind supuse la tratamente înjositoare și degradante (inclusiv prin simularea unor execuții colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eșapament în spațiile de deținere). Facem precizarea că starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, dată la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitate actelor de urmărire anterior efectuate”, a mai transmis Parchetul General.
