Robert Strayer, adjunctul asistentului secretarului de stat american pentru afaceri internaționale, cibernetică și politici în domeniul informațiilor, afirmă că România trebuie să asigure, în baza memorandumului de înțelegere cu SUA semnat în august, în cadrul vizitei președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, respectarea a trei criterii principale de transparență în procesul de selectare a furnizorilor de tehnologie 5G.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
"Suntem foarte entuziasmați în legătură cu potențiala colaborare cu România sub termenii acestui memorandum de înțelegere pentru a ne asigura că operatorii telecom din România și cetățenii beneficiază în totalitate de tehnologie 5G. Există trei principii importante cu privire la furnizorii de încredere în memorandum. Este importantă analizarea sistemului legal în țara de proveniență a vânzătorului, transparența acționariatului și practicile anterioare ale companiei care urmărește să furnizeze tehnologie 5G. Noi considerăm că aceștia sunt factorii de încredere importanți care să asigure că softul și firmware-ul nu este compromis de guvern străin și aceste aspecte sunt - trebuie să fie - complementare oricăror măsuri de securitate sau testare care vor fi instituite în țări ca România", a afirmat Strayer.
Oficialul american nu a făcut, în cazul României, referiri la anumite companii, însă din declarațiile sale cu privire la Huawei, în același cadru, reiese faptul că gigantul chinez nu ar respecta criteriile din memorandumul de înțelegere. Strayer a comentat, separat de declarația referitoare strict la România, situația companiei chineze:
"Este important, atunci când vorbim despre furnizori de încredere și companii de încredere, să ne raportăm la criteriile menționate anterior: Are compania sediul într-o țară unde statul de drept și independența justiției sunt asigurate? Are o structură transparentă a acționariatului? Și are o istorie de comportament etic? Aș menționa, cu privire la Germania, că Huawei, spre exemplu, este sub acuzare penală în SUA cu privire la furtul de proprietate intelectuală de la T-Mobile, o subsidiară a Deutsche Telekom. Există un lung istoric de furt de proprietate intelectuală din partea Huawei și de încălcare a legilor privind corupția în toată lumea. Cred că acestea sunt întrebările la care trebuie să răspundă compania pentru ca Germania să decidă dacă acordă încredere companiei, cât și să explice cum protejarea statului de drept este asigurată în condițiile în care nu există independență judiciară în China", a declarat oficialul.
Huawei Technologies, cel mai mare producător de echipamente pentru industria telecomunicațiilor și al doilea mare producător de smartphone-uri, a fost inclus de administrația Trump, în luna mai, pe o listă neagră a entităților care nu pot face afaceri cu companii americane fără acordul guvernului. Autoritățile americane au invocat motive care țin de securitatea națională, fără însă să ofere dovezi în acest sens.
În luna august, Departamentul american de Comerț a prelungit cu 90 de zile o licență temporară acordată Huawei și companiilor afiliate pentru a putea continua să exporte produse în SUA și să se aprovizioneze cu componente de la companiile americane. Totodată, instituția a anunțat că a adăugat pe lista neagră încă 46 de companii afiliate Huawei, inclusiv subsidiara din România, majorând numărul total de afiliați la 114.
Anterior semnării memorandului cu SUA, în iunie, ministrului Comunicațiilor Alexandru Petrescu afirma într-un interviu pentru Bloomberg că România nu va exclude producătorul chinez Huawei de la licitația pentru licențele 5G, care va avea loc în trimestrul patru din acest an.
Administrația Trump le-a cerut aliaților săi să interzică prezența tehnologiilor Huawei la licitațiile pentru rețelele 5G, atenționând cu privire la riscul de spionaj - acuzații pe care compania chineză le-a negat. Deși această situația le-a oferit avantaje unor rivali europeni ai Huawei precum Nokia și Ericsson, avertismentele lui Trump nu au impresionat în unele țări est-europene.
