Toate actele administrative cu caracter normativ, inclusiv hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), privind instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, vor fi publicate în Monitorul Oficial și vor putea fi atacate în contencios administrativ de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, cu acțiune în anulare la instanța competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 5 zile de la publicarea actului administrativ sau de la data luării la cunoștință a conținutului actului în cazul nepublicării acestuia, stipulează un proiect de ordonanță de urgență.
"În data de 09.06.2021 a fost emisă Hotărârea nr. 3479 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat cu privire la Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 9/2021 în sensul anulării acesteia, constatând faptul că nu a fost îndeplinită obligația prevăzută la art. 15 alin.(4) din Legea nr. 136/2020 referitoare la asigurarea publicării acesteia în Monitorul Oficial al României", se arată în nota de fundamentare a draftului de act normativ.
Hotărârea respectivă privea aprobarea listei țărilor/zonelor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, stabilirea regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc din țările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat și abrogarea unor prevederi ale hotărîrilor comitetului.
Potrivit documentului citat, în context, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat faptul că, deși Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 9/2021 a fost întemeiată atât pe o dispoziție din OUG nr.21/2004 cât și pe o dispoziție din Legea nr. 136/2020, regimul derogator stabilit de Legea nr. 55/2020, cu privire la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență emise în baza prevederilor OUG nr. 21/2004 nu se extinde și asupra dispozițiilor prevăzute în Legea nr. 136/2020 care, în esență, a reprezentat temeiul expres al hotărârii în discuție.
"Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție a observat faptul că măsurile dispuse au fost adoptate în considerarea unui risc epidemiologic distinct de situația epidemiologică de la noi din țară care a condus la declararea stării de alertă, or simpla coexistență a măsurilor dispuse prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență în discuție cu starea de alertă COVID-19 nu poate fi calificată ca măsură dispusă pentru starea de alertă. Având în vedere considerentele ICCJR, se reține necesitatea stabilirii unei conduite clare cu privire la regulile de publicitate al hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență emise în considerarea dispozițiilor Legii nr. 136/2020, indiferent de existența sau inexistența unui context epidemiologic", se mai afirmă în nota de fundamentare.
