El susține însă că a refuzat, pentru a rămâne în zona de matematică.
Președintele a mai spus că, atunci, că ar fi foarte util să avem un instrument digital prin care să avem o hartă în timp real a comunităților românești din diaspora.
Potrivit președintelui, e momentul ca statul român să facă periodic niște studii sociologice complexe pentru românii din diaspora, tocmai pentru a înțelege mai bine care sunt nevoile concrete ale acestei comunități, scrie News.ro.
”În 1999, Președintele Constantinescu mi-a propus să fiu secretar de stat pentru românii din diaspora. Eu eram un ONG-ist, în fine, vorbeam de modernizare, de fel de fel de lucruri, și am refuzat, am zis că vreau să rămân în zona de matematică, dar am zis că ar fi foarte util să avem un instrument digital prin care să avem o hartă în timp real a comunităților românești din diaspora, eventual cu niște atribute ale fiecăreia dintre aceste comunități, ce își dorește”, a spus președintele Nicușor Dan.
”Cred că e momentul să facem asta, e momentul ca statul român să facă periodic niște studii sociologice complexe pentru românii din diaspora, tocmai pentru a înțelege mai bine care sunt nevoile concrete ale acestei comunități”, a arătat șeful statului.
Nicușor Dan a menționat că, așa cum a scris în Strategie, românii din diaspora reprezintă o uriașă oportunitate pentru noi, pentru că sunt oameni care au performat într-un mediu mult mai competitiv decât cel din România, și ”a avea un dialog permanent cu ei, a le oferi posibilitatea să vină să investească în România sau să aibă legături economice este o mare oportunitate pentru noi”.
”Strict la nivel de servicii pe care putem să le oferim, serviciile consulare sunt de departe cele mai importante, pentru că, oricât de multe puncte consulare ai deschide, ele tot vor fi departe de mulți dintre oamenii din diaspora. Și atunci, cu cât reușești să digitalizezi mai mult, cu atât le scurtezi timpul și le câștigi încrederea în statul ăsta, foarte important”, a explicat el.
Șeful statului s-a referit și la recuperarea încrederii diasporei în instituții.
”Ei au văzut politicieni în campanii electorale, pe scurt, ar trebui să vadă oameni din administrație din ambasade, din consulate, care se preocupă de problemele lor în timp complet.
Ar trebui să vadă - și, din nou, ne îndepărtăm de zona de tehnologie - să avem o structură adaptată pe necesitatea lor de a avea cursuri de limbă și cultură română, pentru copiii lor. Din nou, nu legat de acea hartă digitală de care vorbeam, nu am văzut să existe o suprapunere între densitate de populație și servicii de limbă, cultură pe care noi le oferim”, a afirmat Nicușor Dan.
