Procurorul șef al DNA Laura Codruța Kovesi a declarat, marți, la Europa FM, că, în cazul în care Curtea Constituțională va declara neconstituțional articolul din Codul penal care definește infracțiunea de abuz în serviciu, vor fi închise peste 800 de dosare aflate în acheta procurorilor anticorupție privind achiziții publice ilegale cu fraude de milioane de euro.
Laura Codruța Kovesi a arătat că, dacă infracțiunea de bază este anulată, atunci și complicitatea la astfel de infracțiune are aceeași soarta, scrie News.ro
"În acest moment noi avem în lucru 865 de dosare privind fraude în achiziții publice și, în general, în aceste dosare sunt infracțiuni de abuz în serviciu. Noi investigăm faptele care rămân în competență după deciziile Curții Constituționale. Cetățenii trebuie să fie îngrijorați când avem peste 800 de dosare de achiziții publice cu prejudicii de milioane de euro și să nu avem posibilitatea de a le mai investiga”, a afirmat Laura Codruța Kovesi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ea a mai spus că abuzul în serviciu nu înseamnă o eroare banală sau o mică greșeală: "Abuzul în serviciu înseamnă să nu-ți îndeplinești atribuțiile de serviciu în mod intenționat. În urma acestei acțiuni se pot produce două efecte: un prejudiciu în bugetul public și obținerea unui folos necuvenit. Sunt și dosare trimise în judecată.(...) Anul trecut, am instrumentat peste 600 de astfel de infracțiuni. Dacă abuzul în serviciu dispare din legislația noastră...toate aceste prejudicii nu vor mai putea fi recuperate. O treime din dosarele finalizate cu rechizitorii anul trecut privesc și abuzul în serviciu. Sunt foarte multe state care au această infracțiune prevăzută în legislația lor”.
Referindu-se la excepția de neconstituționalitate ridicată de fosta șefă a DIICOT Alina Bica, judecată pentru mai multe fapte grave de corupție, Kovesi a arătat că CCR nu a interpretat niciodată un text de lege, ci doar a spus dacă el este sau nu conform cu Constituția.
CITEȘTE ȘI LISTA Sorin Ovidiu Vîntu și Cristian Borcea apar în actele Panama Papers, alături de peste 100 de persoane și entități de business din România "Ce înseamnă un folos necuvenit stabilesc judecătorii. Ei stabilesc dacă a încălcat cu intenție legea. Orice încercare de a limita competetele DNA ne îngrijorează, sunt peste 20 de proiecte de legi de acest gen, se depun zilnic amendamente în Parlament. Nu cred că procurorii trebuie să fie îngrijorați. Cetățenii trebuie să fie îngrijorați dacă funcționarii publici își încalcă cu intenție atribuțiile. Nu pot să comentez ce spune președintele CCR, dar interpretarea de la situație la situație o fac judecătorii”, a mai precizat Kovesi.
Despre modalitatea de efectuare a interceptărilor după o altă decizie, controversată, a Curții Constituționale, Laura Kovesi a spus că în acest moment DNA nu mai folosește infrastructura SRI. "Nu folosim infrastructura SRI. Folosim Centrul Național de Interceptări și ne conectăm direct la operator. De la SRI nu folosim nimic. Orice altă colaborare a fost anulată”, a precizat Kovesi.
Curtea Constituțională a amânat, pentru 24 mai, judecarea excepției invocate de fosta șefă a DIICOT Alina Bica privind neconstituționalitatea articolului din Codul penal care pedepsește abuzul în serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în dosarul în care Bica este judecată pentru abuz în serviciu, faptă comisă în perioada în care era membru al Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Printre cei care au ridicat excepții similare sunt fostul președinte al Consiliului Județean Brăila Gheorghe Bunea Stancu și Nicușor Constantinescu, șeful Consiliului Județean Constanța.
În Codul penal este prevăzut: "Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică“.
De asemenea, Legea 78/2000 stipluează: "În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu (…), dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime“.
Alina Bica a reclamat că cele două articole sunt formulate vag și "sunt lipsite de claritatea necesară pentru ca un funcționar public să-și regleze comportamentul astfel încât să nu riște sancțiuni penale". Ea a susținut că modul de redactare a acestor norme conduce ”la o incertitudine cu privire la existența sau nu a abuzului în serviciu în funcție de modalitatea de interpretare a unor norme de către procuror sau de către judecător”.
Instanța supremă a admis în 1 februarie cererea formulată de Alina Bica în dosarul ANRP și a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a celor două dispoziții.
Printre cei care au ridicat excepții similare se numără fostul președinte al Consiliului Județean Brăila Gheorghe Bunea Stancu și Nicușor Constantinescu, șeful Consiliului Județean Constanța.
