Parlamentul va analiza în perioada imediată o nouă idee de rezolvare a supraaglomerării din închisori: clemența acordată persoanelor care au încălcat legea prin infracțiuni de genul evaziunii fiscale și spălării de bani, dacă acestea "regretă efectiv".
Noțiunea "regretului efectiv" este propusă să fie introdusă în Codul Penal, ca factor care va înlătura răspunderea penală a persoanei care a încălcat legea.
În proiectul la care s-a gândit un parlamentar pentru a-l propune colegilor săi, "regretul efectiv" este definit ca fiind acea situație în care, cumulativ, persoana care a comis pentru prima dată o infracțiune denunță acest lucru de bunăvoie, recunoscându-și vinovăția, în care contribuie efectiv, prin denunț, la descoperirea faptei, în care, de la momentul faptei, a trecut cel mult 2/3 din termenul de prescripție, în care persoana care a comis infracțiunea repară sau compensează prejudiciul cauzat, dar și în care contribuie la "stabilirea împrejurărilor săvârșirii și aflarea adevărului".
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Regretul efectiv nu va putea fi invocat pentru cazuri precum tâlhărie, viol, piraterie, racolarea minorilor, infracțiuni contra siguranței publice și securității naționale, infracțiuni contra sănătății publice, droguri, pornografie, dar va fi posibil pentru cazuri precum evaziunea fiscală sau spălarea de bani, infracțiuni care nu sunt incluse în acest proiect în categoria celor pentru care regretul efectiv nu poate fi valabil.
Argumentul invocat pentru acest proiect este că România înregistrează anual noi recorduri privind numărul proceselor și al dosarelor penale, 1 din 3 adulți prezentându-se în fața instanței și 1 din 4 români fiind implicat într-un dosar penal.
Este invocat și faptul că supraaglomerarea din închisoare atrage pentru România condamnări la CEDO cu despăgubiri anuale de sute de mii de euro, explicvându-se totodată că în Marea Britanie, Franța, Belgia, Statele Unite, Australia, Canada există principiul justiției reparatorii sau restaurative.