Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri seara, la postul public de televiziune, că a semnat decretul de numire a Laurei Codruța Kovesi la conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru un nou mandat de 3 ani, urmând ca decretul să fie publicat joi în Monitorul Oficial.
În proiectul de management pentru un nou mandat de trei ani la conducerea DNA, Laura Codruța Kovesi arată că principala vulnerabilitate și cea mai mare provocare pentru DNA este creșterea continuă a volumului de activitate. Kovesi susține că este nevoie de noi ofițeri judiciari care să efectueze interceptări telefonice și ambientale.
Codruța Kovesi are aproape 21 de ani de experiență ca procuror: 1995-1999 - la Parchetul Judecătoriei Sibiu, 1999- 2000 - la Parchetul Tribunalului Sibiu, 2000-2002 - procuror șef al Biroului de Combatere a Corupției și Criminalității Organizate din Parchetul Tribunalului Sibiu, 2002-2004 - procuror șef al Biroului de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog din Parchetului Tribunalului Sibiu, 1 septembrie 2004 - 1 decembrie 2004 - procuror șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din aceeași structură de parchet, 2004-2006 - DIICOT Sibiu, instituție pe care a condus-o în 2006.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Șefa DNA, Codruța Kovesi, a fost spionată de firma unui fost director Mossad În 2 octombrie 2006, Kovesi a fost numită procuror general al României, funcție pe care a ocupat-o timp de două mandate, până în 2012. În octombrie 2012, Kovesi a ocupat funcția de Înalt reprezentant al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeană. Mandatul trebuia să fie de trei ani, dar a fost întrerupt în mai 2013, când a fost numită procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Procurorul-șef al DNA este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Șeful statului poate refuza motivat numirea în funcția de conducere.
