Guvernul vrea ca monitorizarea aplicată României în ultimii ani de către Comisia Europeană prin Mecanismul de Control și Verificare (MCV) să înceteze, iar autoritățile române să fie creditate că pot combate corupția fără această supraveghere, deși raportul oficialilor europeni, prezentat miercuri, relevă în continuare că politicienii atacă justiția și își apără colegii corupți.
Guvernul consideră că raportul reconfirmă progresele continue și constante înregistrate de România în toate domeniile evaluate și dovedește "caracterul durabil și sustenabil" al reformei în justiție și al luptei împotriva corupției, fiind un indicator al măsurii în care autoritățile române și-au asumat și au îndeplinit obiectivele MCV.
"În acest sens, considerăm că recunoașterea progreselor din raportul MCV ar putea fi subliniată mai clar prin introducerea unei perspective de finalizare a acestei monitorizări de către Comisia Europeană. Astfel, având în vedere concluziile pozitive ale raportului, considerăm că există premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române, de exemplu, în structura Strategiei Naționale Anticorupție", este propunerea avansată de Guvern.
Combaterea corupției este principalul indicator pentru care României i-a fost refuzată până în prezent aderarea la spațiul Schengen.
CITEȘTE ȘI Camera Deputaților cumpără un sistem de vot de la o firmă suspectă de corupție În raportul Comisiei Europene, care poate fi citit integral aici, este însă arătat că tragedia din clubul Colectiv, de la finele anului trecut, a scos la iveală consecințele și nivelul de răspândire a corupției la nivel local, cu atenționarea că fenomenul este încă răspândit în principal în educație, sănătate și achiziții publice.
Comisia arată că că rămân frecvente criticile politicienilor la adresa magistraților și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești. Printre cei indicați de oficialii CE că au atacat justiția sunt fostul premier Victor Ponta și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
De asemenea, este arătat că Parlamentul a refuzat, anul trecut, fără criterii obiective și justificări clare, aproximativ o treime dintre cererile DNA de ridicare a imunității unor politicieni, pentru a permite anchete sau arestul preventiv, și că miniștri și parlamentari au rămas în funcție și după ce împotriva lor începuse acțiunea penală, respectiv au fost condamnați definitiv pentru corupție.
