Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat, luni, după discuțiile de la Guvern cu reprezentanții unor asociații de magistrați, că va fi abrogat articolul din OUG 7/2019 prin care judecătorii puteau fi numiți șefi de mari parchete și revine și avizul la Secția de procurori a CSM. Toader a precizat că noua ordonanță va fi trimisă vineri la CSM, iar săptămâna viitoare va fi adoptată. În rest, ministrul Justiției a spus că au fost clarificate celelalte prevederi ale OUG 7.
La discuția de la Palatul Victoria au participat Viorica Dăncilă, Tudorel Toader, președinta CSM, reprezentanții UNJR, ai Asociației Magistraților din România, ai Asociației Procurorilor din România, ai Inspecției Judiciare și ai Secției speciale pentru anchetarea magistraților, arată news.ro.
„Toți participanții am apreciat dialogul deschis, pe bază de argumente, pe bază de contraargumente. (...) Cred că am găsit cele mai bune soluții”, a susținut Tudorel Toader, într-o declarație la Palatul Victoria.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„De la început am făcut distincțiile necesare între oportunitatea legiferării, care este de domeniul exclusiv al legiuitorului, că este Parlament, că este Guvern prin ordonanță de urgență, și legalitatea, constituționalitatea legiferării, cu referire specială la principiul separației puterilor în stat, cu specială referire la separația carierelor în puterea judecătorească între cariera judecătorilor și cariera procurorilor", a mai spus Toader.
El a prezentat principalele soluții asupra cărora au convenit de comun acord participanții.
Ministrul a precizat că va fi instituit un mecanism de dialog astfel încât CSM și Guvernul vor încheia un memorandum astfel încât proiectele de acte normative propuse de către Guvern să fie transmise la CSM cu cel putin 5 zile înainte de a fi adoptate.
Tudorel Toader a vorbit apoi despre problema salarizării specialiștilor IT din sistemul de justiției, precizând că se va face o uniformaizare.
"Principalele soluții asupra cărora de comun acord am convenit se referă la următoare: în primul rând, instituirea unui mecanism de dialog, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii, cel care dă avize consultative în problemele de modificarea a legilor justiției, pe de o parte, Guvernul pe de altă parte, dacă e vorba de ordonanță, vom încheia un memorandum astfel încât fiecare proiect de act normativ propus de către Guvern, dincolo de transparența decizională, să ajungă să fie transmis la Consiliul Superior al Magitraturii cu cel puțin cinci zile înainte pentru a putea fi analizat, dezbătut și avizat. În al doilea rând, există în sistem o problemă a specialiștilor în informatică, IT-iștii, pentru unii prin legule justiției s-a redus nivelul de salarizare și sigur că sunt nemulțumiți, astfel că astăzi când vorbim sunt diferențe salariale semnificative între specialiștii IT de la MInisterul Public, de la Consiliul Superior al Magistraturii, de la instanțele de judecată. Prin urmare, vom ridica nivelul de salarizare după principiul un drept câștigat nu poate fi coborât, pe de o parte, deci vor recupera ceea ce au pierdut la salarizare - sigur prin consultare cu Ministerul Muncii, cu Ministerul Finanțelor - dar în același timp vom și uniformiza nivelul de salarizare în sistem pentru IT-iști, pentru că pe bună dreptate nu-i firesc să aibă salarii diferite funcție de unitatea cu profil juridic la care își desfășoară activitatea”, a declarat Toader.
El a mai spus că în dezbaterile publice s-a evocat neclaritatea ordonanței în sensul că nu se înțelege foarte clar ce înseamnă procuror ierarhic superior la Secția specială.
„Eu, personal, am considerat că nu are un fundament”, a spus Toader.
Ministrul Justiției a susținut că „problema s-a clarificat” și a precizat că „cine nu e mulțumit de soluția procurorului ierarhic superior are calea de judecată”.
„În dezbaterile publice pe care le-am văzut cu toții s-a evocat neclaritatea ordonanței în sensul că nu se înțelege foarte clar, foarte bine, ce se înțelege prin sintagma procuror ierarhic superior, de la secția specială. Eu personal, nu de astăzi, chiar de când am auzit discuția, am considerat că nu are un fundament pentru că norma la care facem referire privind competențele procurorului ierarhic superior este o normă de procedură penală, or normele de procedură penală - sigur, nu sunt norme penale - nu intră sub incidența articolului 15 din Constituție, care să dea vocație la legea penală mai favorabilă, deci sunt norme de procedură, care se aplică pe viitor, de la data intrării în vigoare a legii, lege care, de regulă, intră în vigoare, dacă-i lege organică, ordinară, la trei zile de la publicarea în Monitor sau dacă e ordonanță din ziua publicării și depunerii la cele două camere ale Parlamentului. Prin urmare, Codul de procedură penală, regimul juridic pe care îl are norma din cod, ne dezleagă problema - se aplică numai pe viitor. Și atunci, apare problema de competență, cine e competent să soluționeze plângerile depuse împotriva soluțiilor date de procurorul operativ. Cel pe care legea l-a abilitat la momentul respectiv, nu poți să mergi înapoi că nu-i normă penală să zici mai favorabilă, dar nici nu poți să activezi în competențele fostului șef. Prin urmare, problema s-a clarificat, cei care au participat la dezbateri sper că se vor exprima în sensul clarificării conținutului. Și mai este încă o problemă, dacă avem procuror șef la DNA, procuror șef la DIICOT și soluțiile pe care le infirmă, le confirmă procurorul șef - sigur, este mulțumit o parte, nemuțumit o parte - cine nu-i mulțumit de modul în care procurorul ierarhic superior a soluționat, are calea adresării instanței de judecată pentru că toate actele și activitățile procesuale de netrimitere în judecată nu rămân definitive la procuror, trebuiesc verificate, confirmate de către instanța de judecată”, a afirmat Toader.
El a anunțat că va fi abrogat doar articolul care permitea judecătorilor să devină șefi de parchete.
„Cea mai dezbătută problema pe care am convenit să o rezolvăm se referă la articolul 54 din ordonanță, care permite unui judecător să devină procuror-șef dintre cei pe care îi numeste președintele. (...) Ca să curmăm această preocupare, am propus și am convenit cu doamna prim-ministru să abrogam complet art. 54 în integralitate. (...) Se abrogă implicit și prevederea care mută competența de la secția de procurori la plenul CSM”, a anunțat ministrul.
Tudorel Toader a precizat că abrogarea se va face printr-o altă OUG, iar proiectul va fi trimis vineri la CSM, urmând să intre în ședința de Guvern de săptămâna viitoare.
Ministrul Justiției a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, luni, să transmită Guvernului solicitarea privind abrogarea OUG 7/ 2019. Secția pentru procurori a CSM îi adresează o scrisoare deschisă premierului Viorica Dăncilă în care precizează că dialogul referitor la adoptarea unor acte normative trebuie inițiat anterior emiterii acestora și că, prin promovarea OUG 7/2019, care modifică, în regim de urgență, a patra oară legile justiției, Guvernul pare să permanentizeze aceeași practică referitoare la lipsa de dialog instituțional și de consultare a sistemului judiciar. Secția pentru procurori precizează că, în 19 februarie, a obținut o întrevedere cu ministrul Justiției, Tudorel Toader, în care a subliniat pericolul de afectare a activității Ministerului Public prin aducerea în imposibilitatea de a-și realiza însăși atribuțiile specifice prevăzute de Constituția României și legile organice.
Președintele Klaus Iohannis condamnă noul atac al coaliției majoritare și al Guvernului la adresa justiției independente, prin adoptarea OUG nr. 7/2019 fără nicio consultare, cu ignorarea completă a partenerilor de dialog, a profesioniștilor din justiție, cu riscul îndepărtării României de la respectarea statului de drept. Președintele solicită abrogarea „de îndată” a ordonanței.
