Vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič, care se ocupă și de Uniunea Energiei la nivelul Executivului de la Bruxelles, se va afla astăzi la București, unde se va întâlni cu înalți oficiali guvernamentali și politici, inclusiv în perspectiva preluării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene anul viitor.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Astfel, Maroš Šefčovič va avea o întrevedere comună cu vicepremierul Viorel Ștefan, ministrul Energiei, Anton Anton, și ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă.
Ulterior, vicepreședintele pentru Uniunea Energiei al CE va susține un discurs la conferința "Forumul Energiei – Prioritățile energetice ale României – Președinția Română a Consiliului Uniunii Europene în 2019", care va avea loc la Parlament.
Vizita lui Maroš Šefčovič va mai cuprinde întâlniri cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și cu premierul Viorica Dăncilă.
Vicepreședintele Comisiei Europene va vizita și Universitatea Politehnică din București, unde îi va fi prezentat un proiect finanțat din fonduri UE nerambursabile. Maroš Šefčovič este slovac, țara sa de origine făcând parte din ruta aleasă de Ungaria pentru transportul către vestul Europei al gazului care ar urma să fie extrase din zăcămintele românești din Marea Neagră și aduse în țara vecină prin conducta BRUA.
Comisia Europeană susține în continuare proiectul BRUA în varianta sa inițială, care avea ca punct final Austria, și speră ca neînțelegerile cu Ungaria să fie rezolvate “într-un mod mai inteligent”, a declarat vineri comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, în cadrul unui summit organizat la Sofia.
"Astăzi vedem că s-a dat startul construcției secțiunii românești a coridorului Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Așa cum știți, Comisia Europeană contribuie cu o finanțare decisivă la acest proiect și am plăcerea să constat că România progresează foarte bine cu implementarea efectivă a proiectului, astfel încât acesta să devină operațional până la finele anului 2019. Cu siguranță, BRUA este o infrastructură cu adevărat importantă. Am văzut ce efort este necesar pentru a realiza o astfel de infrastructură, însă beneficiile sunt enorme, pentru a putea diversifica rutele de aprovizionare și a crește securitatea și, în același timp, pentru a crește competiția, cu efecte evident pozitive. Sper ca (…) problemele de acum dintre Ungaria și restul participanților la proiect vor fi rezolvate într-un mod mai inteligent", a afirmat Canete
La același eveniment, ministrul român al Energiei, Anton Anton, a declarat că este necesar ca fiecare stat implicat în dezvoltarea proiectului de gazoduct internațional BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) să deruleze simultan lucrările de creare a acestei infrastructuri gaziere necesare pentru Europa Centrală și de Sud-Est.
"Cred că este imperativ ca fiecare țară care va fi tranzitată de BRUA să avanseze în paralel în ceea ce privește construcția acestui gazoduct. Nu cred că ar fi în interesul nimănui ca lucrurile să nu se întâmple astfel. România își va respecta termenele pentru BRUA și vom termina proiectul la timp. Este un proiect pe care România îl pregătește extrem de serios și care este necesar nu doar pentru România, ci și pentru țările învecinate. BRUA va face legătura între rezervele de gaz din Marea Neagră și toate statele din vecinătatea României și, odată cu intrarea sa în funcțiune, există șansa ca și alte industrii să se dezvolte", a spus Anton Anton.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor, Transgaz, a început în aprilie lucrările la stațiile de comprimare de pe traseul secțiunii românești a BRUA, iar luna aceasta a început și construcția conductei propriu-zise, în lungime de aproape 500 de kilometri.
În schimb, Ungaria, care are de construit circa 80 de kilometri de conductă pentru a-și consolida interconexiunea cu Slovacia și a asigura astfel transportul până în Austria la Bamgarten al gazelor românești care vor intra în Ungaria prin BRUA, de-abia a finalizat un proces de consultare a pieței în vederea unei viitoare licitații de alocare de capacitate pe conducta Ungaria-Slovacia-Austria. În proiect sunt implicați și operatorii de transport de gaze din Slovacia și Austria, Eurstream și Gas Connect. Mai multe detalii, aici.
În urmă cu câteva zile, șeful FGSZ, instituția corespondentă a Transgaz din Ungaria, a declarat, într-o conferință de presă organizată la București, că România nu va putea consuma gazele pe care le va extrage din Marea Neagră și va fi nevoită să le exporte în Ungaria. Șeful FGSZ a mai explicat că neprelungirea conductei BRUA până în Austria conduce la economii de un miliard de euro pentru OMV Petrom și Exxon, în eventualitatea în care acestea vor lua o decizie de investiție favorabilă în ceea ce privește Neptun Deep. Actuala infrastructură din Ungaria este sufiecientă, în opinia sa, pentru a asigura tranzitul gazului românesc către Austria și restul vestului.
Nemulțumirile ungurilor sunt legate de faptul că deja două companii maghiare au rezervat până în 2030 întreaga capacitate de transport gaze dinspre România spre Ungaria. Numai că cele două companii au rezervat capacitatea de transport înainte ca OMV Petrom și Exxon să ia decizia de investiție și înainte ca Transgaz să asigure posibilitatea exportării fizice a gazelor către Unfgaria. În prezent, din punct de vedere fizic, România poate doar să importe gaze din Ungaria, nu și să exporte. Transgaz s-a angajat față de FGSZ să realizeze investițiile necesare pentru ca România să poată exporta la rândul ei gaze în Ungaria începând cu 2020.
Acesta este contextul în care ministrul maghiar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, Péter Szijjártó, a acuzat joi statele din regiune de dublu discurs. În opinia sa, va trebui intensificată presiunea asupra statelor care încalcă atât acordurile bilaterale, cât și legislația europeană, și care nu asigură tranzitul gazelor în ambele sensuri. “Printre aceste state se numără România și Croația”, a declarat Szijjártó în cadrul Conferinței Mondiale a Gazelor de la Washington.
Reprezentanții companiei din Ungaria s-au arătat nemulțumiți și de întârzierea proiectului de lege de reglementare a activității de exploatare a gazelor din Marea Neagră, principala sursă de gaze pentru gazoductul BRUA, arătând că nu înțeleg amânarea, în condițiile în care demararea producției de gaze offshore va însemna încasări de zeci de miliarde de dolari la bugetul de stat al României pe perioada acordurilor de concesiune.
"ExxonMobil și politica energetică americană sprijină traseul conductei BRUA, carfe oferă cea mai bună combinație de tarife de trazit mici și acces la piețe de gaze cu prețuri atractive. România își poate demonstra capabilitatea în fața lumii și a Statelor Unite de a dezvolta cel mai mare proiect de exploatare de gaze din Europa din ultimii 25 de ani", au mai afirmat reprezentanții operatorului de transport de gaze al Ungariei.
