Colonelul-inginer român Marius Cristian Gane va ocupa din toamnă funcția de președinte al Comitetului NATO pentru bugete, poziție echivalentă celei de adjunct al secretarului general al alianței, în urma unui proces de selecție care a debutat în 2018 în cadrul organizației nord-atlantice și s-a finalizat luna trecută, au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Conform procedurilor NATO, președinția Comitetului pentru Bugete este asigurată de reprezentanți naționali, iar președintele BC este numit în funcție prin decizia Consiliului Nord-Atlantic (NAC), în baza propunerii Comitetului NATO pentru politica și planificarea în domeniul resurselor (RPPB), în urma desfășurării unei proceduri de selecție a candidaților și obținere a acordului consensual.
"Funcția de președinte al Comitetului NATO pentru bugete (BC) urmează a fi exercitată de către colonelul inginer Gane Marius Cristian, începând cu 1 septembrie 2019. Președintele BC are ca principal atribut prezidarea reuniunilor Comitetului, în formatele stabilite la nivel NATO (pentru bugetul militar și pentru bugetul civil), la care participă reprezentanții naționali provenind din statele membre. Rolul acestuia este acela de coordonator și facilitator al discuțiilor în vederea luării deciziilor pe subiecte specifice resurselor financiare comune NATO", a transmis MApN.
Ministerul nu a furnizat niciun fel de detalii despre biografia și cariera lui Marius Cristian Gane și nu există informații publice disponibile despre acesta.
Poziția de președinte al Comitetului NATO pentru bugete este parte a Secretariatului Internațional al organizației și este susținută financiar de către statele trimițătoare, fiind încadrată, în principiu, pentru o perioadă de trei ani (inițial doi ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă un an), iar nivelul ierarhic echivalent al acestei poziții este de adjunct al secretarului general NATO sau de general cu două stele.
Ministerul a explicat pentru Profit.ro că, procedural, procesul de selecție durează aproximativ 4 luni și este finalizat în luna februarie a anului încheierii mandatului președintelui în exercițiu.
"Selecția propriu-zisă presupune nominalizarea candidaților de către statele membre și se finalizează prin exprimarea preferinței acestora pentru unul dintre candidații propuși, prin vot închis în cadrul unei reuniuni speciale la nivelul comunității pentru resurse. Decizia este luată prin unanimitate. Nu există criterii stricte privind profilul candidatului, dar, conform uzanțelor, ponderea determinantă este reprezentată de experiența și contribuția acestuia în comitetele NATO pentru resurse, expertiza în domeniul resurselor comune sau personalitatea. De altfel, preambulul etapei finale de selecție este marcat de o etapă de promovare și prezentare a candidaților, în care sunt evaluate experiența și opiniile acestora, inclusiv pe marginea subiectelor de actualitate în domeniul resurselor comune NATO", spun reprezentanții MApN.
Tot conform uzanțelor, au adăugat aceștia, procedura de selecție nu se mediatizează, fiind derulată doar cu implicarea autorităților statelor membre.
Din 2010, purtător de cuvânt al NATO este o româncă, Oana Lungescu.
După cum a relatat Profit.ro, la valoarea de 5,903 miliarde lei, cheltuielile de capital ale MApN au reprezentat în 2018 34,6% din totalul cheltuielilor anuale ale instituției, procent relativ similar cu cel din anul anterior și cu care România s-a clasat în 2017 pe primul loc în NATO în ceea ce privește procentul din cheltuielile de apărare alocat înzestrării forțelor armate, motiv pentru care a fost dată de exemplu pozitiv de către Alianță. În afară de ținta generală de 2% din PIB; obiectivul NATO este ca toate statele membre să aloce peste 20% din bugetele lor de apărare pentru echipamente de importanță majoră, inclusiv pentru activitatea de cercetare și dezvoltare aferentă.
Mai multe state din NATO și-au majorat cheltuielile de apărare în 2018, creșteri accentuate înregistrând țările baltice, Polonia și Olanda, dar numai șase țări au atins ținta stabilită de Alianță și cerută insistent de SUA, Germania a stagnat, iar Canada și-a redus bugetul militar, indică raportul anual publicat recent de Alianță. Nici România nu a atins ținta, terminând anul cu puțin sub 1,9% din PIB.
Recent, Bloomberg a scris, citând ca surse un număr de zece oficiali americani la curent cu planul, că Administrația de la Washington, la indicațiile Casei Albe, schițează un sistem în baza căruia ar putea cere în viitor ca țări aliate ale SUA, precum Germania, Japonia și, eventual, orice alt stat care găzduiește pe teritoriul său trupe americane, să plătească integral costurile desfășurării acestor trupe, plus o primă de 50% sau chiar mai mult pentru privilegiul de a le avea în țară.
Potrivit sursei citate, oficialii americani care au vorbit cu Bloomberg au avertizat că ideea este una dintre multele luate în considerare în scopul de a-i determina pe aliații SUA să plătească mai mult și că, în cele din urmă, forma finală a planului ar putea fi mai temperată. Însă chiar și în acest stadiu incipient, intenția a generat unde de șoc la Departamentul Apărării și la cel de Stat de la Washington, ai căror oficiali se tem că va fi luată ca un afront grav de către aliații SUA din Asia și Europa, care deja pun la îndoială angajamentul lui Trump cu privire la implicarea americană în apărarea comună a NATO.
