Într-o procedură parlamentară complicată, adversari ai Brexitului au determinat o întârziere a deciziei. Deși chiar după votul pierdut în Parlament premierul Boris Johnson afirmase că păstrează ca dată a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, guvernul său a trimis o scrisoare nesemnată la Bruxelles în care solicită amânarea termenului. Paradoxul este că acordul său a avut ostilitate atât din partea celor care nu vor Brexit, cât și a partizanilor unei rupturi totale.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
Programat pentru ieri, în prima întrunire dintr-o sâmbătă a Parlamentului britanic din ultimii 37 de ani, votul pentru Brexit nu a mai avut loc, după legislativul a adoptat un amendament propus de deputatul Oliver Letwin care determină o amânare a mutării operate de Guvern. Este o procedură puțin cunoscută britanicilor de rând și pe care postul Sky News o descris drept complicată. Întrebat de un reporter al stației TV amintite ce simte după ce Brexitul a fost „trântit” în Parlament, unul dintre deputații conservatori favorabili acordului de separare propus de Johnson a afirmat că este mai important ce se întâmplă și nu ce simte el. „Oricum nu am voie să înjur pe post”, a declarat acesta.
Adoptarea amendamentului a declanșat de facto „Benn Act”, care ar împinge termenul pentru Brexit pentru 31 ianuarie, de la 31 octombrie când era programat inițial. Totuși, imediat după retragere, Johnson afirmase că vechiul termen stă în picioare, iar Marea Britanie va ieși atunci, ceea ce presupune un Brexit fără acord. Către încheierea dezbaterilor, un deputat conservator afirma că după ultima amânare, în lipsa unei pronunțări, conform dreptului cutumiar, anglo-saxon, legislația Uniunii Europene nu mai este în vigoare pe teritoriul Mari Britanii de la 31 octombrie. „Este doar una din interpretări”, a spus președintele ședinței Camerei Comunelor, John Bercow.
Totuși, Johnson mută în sensul unei amânări. El a trimis o scrisoare nesemnată Uniunii Europene în care solicită o nouă amânare a ieșirii din blocul comunitar, deși într-o altă notă spune că o extindere a termenului este „profund corozivă”, transmite Reuters. Într-o altă exprimare, înainte cu câteva săptămâni de semnarea acordului, primul ministru conservator afirmase că mai bine ar fi "mort în șanț”, decât să accepte o amânare și dincolo de termenul de 31 octombrie.
Acum, silit de votul din Parlament, Johnson remite 3 documente. Primul este unul în care afirmă că guvernul său doar se supune legii prin care Parlamentul e suveran, al 2-lea o fotocopie a așa-numitului „Benn Act”, dar și o a 3-a notă în care spune că poziția Guvernului este de a nu dori o amânare. „Am făcut clar înțeles încă de când am devenit prim-ministru și, de asemenea, în Parlament astăzi, că, în viziunea mea, care este și poziția Guvernului, o extindere pe mai departe a termenelor ar lovi în interesele Regatului Unit și a partenerilor noștri din UE, precum și în relațiile dintre noi”, spune documentul citat.
Președintele Consiliului Europei, polonezul Donald Tusk, a primit cererea lui Johnson. „Voi consulta acum ceilalți lideri europeni pentru a vedea cum reacționăm”, a scris acesta pe Twitter. Este puțin probabil că solicitarea va fi refuzată, notează Reuters.
În cadrul dezbaterilor din Parlament, Caroline Nokes, deputat independent cu viziuni pro-Brexit avertizase că cea mai bună soluție este un vot pentru acordul prezentat de Johnson întrucât amânarea este doar o încercare a partizanilor rămânerii de a tergiversa lucrurile și finalmente de a împiedica Brexitul.
Paradoxal, nu numai deputații proeuropeni au dorit „trântit” acordul. Promotorii unui Brexit dur considerau, de asemenea, că ieșirea din Uniune în termenii agreați de Johnson ar fi dăunătoare țării. „Nu este o înțelegere; este un nou tratat cu UE”, a declarat liderul Partidului Brexit, Nigel Farage, într-o intervenție în cadrul uneia dintre cele mai urmărite emisiuni TV din țară, Good Morning Britain, de la postul ITV, cu o zi înaintea votului.
În opinia sa, acordul prezentat de premier este în proporție de 95% același cu cel propus de predecesorul său Theresa May și respins de 3 ori în Parlament și despre care însuși Boris Johnson afirma că ar transforma Marea Britanie în stat vasal. Afirmând că preferă extinderea negocierilor și alegeri parlamentare unui vot favorabil pentru actuala înțelegere, Farage a spus și ce înseamnă în interpretarea lui acceptarea formulei convenite: „Ne aflăm la mila legilor UE, fără vot, fără voce și fără drept de veto. Dacă publicul se trezește și își dă seama de asta va deveni foarte furios.”
În opinia sa, acordul care a ajuns ieri în Parlament nu lăsa libertatea Marii Britanii să semneze acorduri comerciale cu terțe țări și lega legislația britanică de cea a UE pe ani buni în ceea ce privește teme precum mediul înconjurător sau politici fiscale. „O spargere clară este calea de urmat”, spune Farage care în calitate de europalrlamentar a militat timp de peste un deceniu pentru ieșirea Marii Britanii din UE.
Acesta afirmă că țări precum Canada au acord de liber-schimb cu UE, dar nu sunt legate de legile europene, nu li se spune că trebuie să fie la același nivel de costuri și pot liberi să-și pescuiască peștele din apele lor teritoriale. „Este un dezastru”, spunea despre acord Farage.
