Direcția Națională Anticorupție a încheiat primul protocol de colaborare cu Serviciul Român de Informații la mai puțin de un an de la înființare, în ianuarie 2003, pe când purta încă denumirea inițială, de Parchet Național Anticorupție, reiese din protocolul SRI – Parchetul General din 2009, recent declasificat și publicat de SRI. Alte protocoale au fost semnate de SRI cu Parchetul General în 2005 și de SRI cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în 2007.
"Art. 64 - (1) Prezentul protocol intră în vigoare Ia 30 de zile de Ia data semnării. (2) La aceeași dată își încetează aplicabilitatea prevederile: a) Protocolului de cooperare înregistrat la SRI sub nr. 003222/28.06.2005, respectiv nr. 002349/30.06.2006, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. b) Protocolului înregistrat la Serviciul Român de lnformații sub nr. 002128 din 28.01.2003 și la Parchetul Național Anticorupție sub nr. 00112 din 28.01.2003, precum și Nota Anexă la acest protocol, înregistrată sub nr. 147/C/01.03.2004 și nr. 002461 din 02.03.2004; c) Protocolul de cooperare înregistrat Ia Serviciul Român de lnformații sub nr.0014593 din 04.06.2007 și la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București sub nr.0038 din 12.06.2007", se stipulează în protocolul din 2009.
Parchetul Național Anticorupție (PNA), actualmente DNA, a fost înființat prin OUG nr. 43/2002 din 4 aprilie 2002 a Guvernului Adrian Năstase, instituția devenind operațională în septembrie 2002. La acea dată, PNA era condus de procurorul Ioan Amarie, iar SRI – de Radu Timofte.
Protocolul de colaborare încheiat de SRI cu Parchetul General în anul 2009 are semnăturile adjunctului SRI Florian Coldea și prim adjunctului procurorului general, Tiberiu Nițu, fiind aprobat de Laura Codruța Kovesi în calitate de procuror general și de George Maior, director al SRI.
Protocolul stabilește între obiective: valorificarea eficientă a capacităților specifice deținute de cele două instituții în scopul cunoașterii, prevenirii și contracarării vulnerabilităților și a factorilor de risc externi și interni Ia adresa securității naționale, care pot genera sau favoriza săvârșirea infracțiunilor; punerea Ia dispoziție a informațiilor relevante și utile pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice părților, precum și asigurarea protecției acestora; efectuarea cu celeritate a demersurilor prevăzute de lege, pentru solicitarea și obținerea, de către Serviciu, a mandatului pentru autorizarea măsurilor privind desfășurarea unor activități în scopul culegerii de informații; constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părților, în vederea documentării faptelor de terorism și împotriva siguranței naționale; acordarea asistenței în domeniul protecției informațiilor clasificate deținute și utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date și informații cu acest caracter, colectarea, transportul și distribuirea în țară a corespondenței oficiale; acordarea de către Serviciu, în conditiile legii, a asistenței tehnice de specialitate procurorilor în cauzele vizând faptelor de terorism și împotriva siguranței naționale, în care administrarea mijloacelor de probă impune cunoștințe ori dotări tehnice specifice sau în cauzele în care se ascultă persoane cu identitate protejată; crearea unor mecanisme informatice care să asigure comunicarea operativă, în situații deosebite, a datelor și informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor fiecărei părți.
Conform documentului, schimbul de informații, date, documente și materiale se efectuează de procurori și ofițeri anume desemnați, cu aprobarea conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unității de Parchet. În situații excepționale, pentru valorificarea unor oportunități operative, schimbul de informații se poate face și Ia nivelul de execuție, cu încunoștințarea, de îndată, a conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unității de Parchet. Schimbul se realizează Ia sediul unităților centrale sau teritoriale ale Serviciului sau în locuri anume stabilite de șefii acestor unități și conducătorii structurii/unității de Parchet (centrale sau teritoriale). În cauze complexe, cooperarea efectivă se realizează pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor două instituții, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei părți.
Protocolul prevede că se poate solicita Serviciului, prin unitatea specializată, respectiv prin direcțiile județene de informații, efectuarea unor verifiăari tehnice, cu privire Ia identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat, starea de funcțiune a postului, precum și Ia existența condițiilor tehnice necesare ducerii Ia îndeplinire a prevederilor autorizației. La solicitare, Serviciul va efectua verificări în evidențele specifice a unor date apărute în procesul de realizare a interceptărilor efectuate în baza actelor de autorizare.
Documentul stabilește că Serviciul va asigura înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporți de date inseriați, puși Ia dispoziție de procuror, precum și trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. În vederea sprijinirii activităților specifice desfășurate de Parchet sau parchetele teritoriale, Serviciul va asigura transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză. Ulterior, Ia solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul înregistrat. Solicitarea trebuie să conțină numărul actului de autorizare, criteriul de interceptare (număr post telefonic, serie IMEI a terminalului mobil, adresa IP, frecevența radio), data și ora efectuării convorbirii sau comunicării. Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, în scris, Serviciului stabilirea istoricului poziției geografice și caracteristicele tehnice (IMSI, I MEl) ale terminalului mobil, în condițiile legii speciale.
Pentru asigurarea derulării cu operativitate a activităților de punere în executare a actelor de autorizare emise, unitatea specializată din cadrul Serviciului va desemna un ofițer de legătură cu Parchetul, atât Ia nivel central, cât și Ia nivel teritorial, din cadrul structurilor corespondente ale direcțiilor județene de informații.
"Mâine va fi publicat protocolul din 2009 dintre Parchetul General și Serviciul Român de Informații. (...) Noi nu avem un protocol semnat cu DNA, avem cu Parchetul General, unde e inclusă și DNA", anunța joi seară, la B1 TV, purtătorul de cuvânt al SRI Ovidiu Marincea. El a spus că "nu vor fi surprize în acest protocol", care cuprinde regulile pe care le aplică cele două instituții prin respectarea legii.
Purtătorul de cuvânt al SRI a spus că protocoalele încheiate de SRI cu diverse instituții sunt acorduri bilaterale sau multilaterale între instituții ale statului, care stabilesc metode de aplicare a cooperării dintre acestea, "nu pe lângă lege, nu dând noi puteri vreunei instituții, ci norme de lucru, punând în aplicare legea".
Ministerul Public a transmis marți că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de legislația în vigoare pentru ca protocolul încheiat între Parchetul General și Serviciul Român de Informații (SRI) să poată fi declasificat.
"În acest moment, având în vedere concluzia analizei, Ministerul Public așteaptă punctul de vedere al Serviciului Român de Informații, astfel cum prevede procedura de declasificare a documentelor cu acest regim juridic, punct de vedere care a fost solicitat în scris instituției cosemnatare. Reamintim faptul că protocolul în cauză a fost încheiat în cadrul normativ în vigoare la data semnării, în limita și competențele specifice prevăzute de lege”, spunea Ministerul Public.
Președintele comisiei de control a SRI, Claudiu Manda, a declarat marți că tot protocolul încheiat între Parchetul instanței supreme și SRI va fi declasificat, dar numai după ce Parchetul General își va da acordul în acest sens.
În 19 martie, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, i-a cerut procurorului general Augustin Lazăr începerea procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism si Serviciul Român de Informații.
Anterior, premierul Viorică Dăncilă a solicitat desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI și alte instituții ale statului, "având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcționarea României că stat democratic în care funcționează separația puterilor în stat, precum și poziția oficială exprimată astăzi de Administrația Prezidențială".
