Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești privind anularea hotărârii Curții Constituționale a României prin care erau anulate alegerile prezidențiale de anul trecut.
”Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul numărul 301/42/2025”, a transmis acum Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Fostul judecător al Curții Constituționale Augustin Zegrean a declarat pentru News.ro,că „în acest moment nu se mai fac alegeri”, în condițiile în care „hotărârea aceasta există”. Zegrean afirmă că dacă judecătorul de la Ploiești motivează rapid sentința și cineva o atacă rapid, atunci se pot organiza alegerile prezidențiale din luna mai.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a afirmat că legislația, în momentul de față, nu permite adoptarea unor soluții specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanțele judecătorești ale unor decizii sau hotărâri ale Curții Constituționale.
Declarația vine după ce un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a admis, joi, o cerere prin care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidențiale.
'Am observat și eu existența unei astfel de hotărâri judecătorești. Urmează să analizăm contextul în care aceasta a fost adoptată, pentru a stabili în ce măsură pot să fie exercitate atribuții instituționale ale ministerului nostru cu privire la exercitarea unor verificări disciplinare, întrucât, strict la nivel teoretic, nu există căi de atac în legislația din România prin care decizii sau hotărâri ale Curții Constituționale, care nu sunt acte administrative conform legislației, să fie atacate în contenciosul administrativ. Legea, în momentul de față, nu permite adoptarea unor soluții specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanțele judecătorești ale unor decizii sau hotărâri ale Curții Constituționale', a declarat Marinescu, la B1 TV.
Potrivit ministrului, alegerile prezidențiale din luna mai nu sunt afectate de decizia Curții de Apel Ploiești.
'Dacă este să analizăm efectele unei astfel de hotărâri judecătorești, veți observa că actele administrative care au fost adoptate de către Guvern în organizarea alegerilor nu sunt vizate de această hotărâre judecătorească, nu sunt suspendate sau anulate și, în consecință, organizarea alegerilor produce în continuare efecte, astfel încât vom avea în continuare alegeri', a explicat Radu Marinescu.
Curtea de Apel Ploiești a admis cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut, arată news.ro.
Decizia instanței nu este definitivă, având drept de recurs în 5 zile, însă suspendă executarea hotărârii magistraților constituționali până la soluționarea definitivă a cauzei.
Hotărârea Curții de Apel Ploiești nu este definitivă în ce privește anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziția privind suspendarea efectelor acesteia este executorie, afirmă avocatul Adrian Toni Neacșu.
”Hotărârea Curții de Apel Ploiești nu este definitivă în ce privește anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziția privind suspendarea efectelor acesteia este executorie. Legea prevede că, într-o astfel de situație, niciun efect al actului administrativ suspendat nu se mai poate produce pe viitor”, explică avocatul.
El consderă că Hotărârea 32/3024 a CCR are două puncte în dispozitiv: anularea procesului electoral și organizarea unui nou proces electoral.
”În ce privește anularea alegerilor, nu ai ce suspenda pentru că efectele s-au produs și incheiat, dar în ce privește reluarea în totalitate a procesului electoral - DA. Astfel fiind în acest moment, se va pune în discuție suspendarea organizării alegerilor actuale exact în stadiul în care sunt și se va invoca faptul că BEC nu mai poate derula acte care țin de desfășurarea actualelor alegeri.
Ca să fie totul frumos până la capăt, nu s-a cerut și suspendarea efectelor legislației privind organizarea alegerilor, respectiv a Hotărârilor de Guvern prin care s-au stabilit data alegerilor și calendarul activităților”, remarcă Neacșu.
Termenul de recurs, care se judecă de ICCJ, este de 5 zile iar mai devreme dosarul nu poate ajunge la instanța care astfel, oricât ar vrea să se grăbească, nu va putea judeca decât probabil în vreo săptămână, iar asta în regimul cel mai urgent, afirmă avocatul.
Hotărârea CCR din 6 decembrie 2024, prevede anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.
Potrivit aceleiași decizii a CCR, procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
O avocată contactată de Hotnews a explicat că decizia Curții de Apel Ploiești este „o aberație, întrucât nu poți să suspenzi o decizie care și-a produs deja efectele, iar hotărârea CCR nu este act administrativ și, pe cale de consecință, nu putea fi atacată în contencios administrativ (n.r. – secția de la Curtea de Apel Ploiești unde a fost luată decizia)”.
Decizia Curții de Apel Ploiești a fost luată cu zece zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, ce va avea loc pe 4 mai 2024.
O judecătoare de la Curtea de Apel Ploiești, instanță care a luat această decizie, a explicat pentru HotNews că cererea principală către instanță a fost anularea deciziei Curții Constituționale, iar decizia instanțe nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea Supremă.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI și STS. Rapoartele SRI vorbesc despre o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu și care are ”modul de operare al unui actor statal”.
Soluția Curții de Apel Ploiești:
”Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluționarea definitivă a cauzei. Admite acțiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploiești. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 24.04.2025”
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, s-a prezentat astăzi la sediul Parchetului General în dosarul în care este acuzat, printre altele, de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Călin Georgescu a fost pus la finalul lunii februarie la sub control judiciar de procurorii de la Parchetul General pe o perioadă de 60 de zile, el având mai multe interdicții, printre care să părăsească țara fără încuviințarea autorităților judiciare și nu are voie să posteze pe rețelele de socializare conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.
Georgescu este urmărit penal pentru săvârșirea a șase infracțiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, fiind acuzat că ar fi pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduși de Horațiu Potra, după ce Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale.
