Instituția Protocolului Național, înființată în 2002 de către premierul Adrian Năstase ca direcție în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cu atribuții de organizare și reglementare a ceremoniilor oficiale la nivelul întregii administrații publice, va fi înlocuită de o structură nouă, Consiliul Protocolului Național, care va fi coordonată de către șeful Compartimentului Protocol din cadrul Administrației Prezidențiale.
"Se înființează Consiliul Protocolului Național ca organism interinstituțional, fără personalitate juridică, responsabil cu elaborarea regulilor privind organizarea și desfășurarea ceremoniilor oficiale", se arată într-un proiect de lege privind ceremoniile oficiale elaborat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). În acest fel, practic, MAE "predă" Administrației Prezidențiale prerogativele de reglementare și coordonare a activităților de protocol la care participă instituțiile statului român.
Potrivit documentului citat, Consiliul Protocolului Național este format din coordonatorii structurilor cu atribuții în organizarea și desfășurarea acțiunilor de protocol din Administrația Prezidențială, Senatul României, Camera Deputaților, Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Secretariatul de Stat pentru Culte.
CITEȘTE ȘI Decizie drastică: Supermarketurile, închise și 6 luni dacă percep taxe sau interzic furnizorilor prețuri mai mici "Consiliul Protocolului Național este coordonat de șeful structurii de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale. În sprijinul activității Consiliului Protocolului Național se organizează un secretariat, care va funcționa în cadrul Administrației Prezidențiale", se stipulează în proiectul de lege.
În prezent, șeful Compartimentului Protocol din cadrul Administrației Prezidențiale este consilierul de stat Delia Dinu, care coordonează această structură din 2008, din timpul mandatului fostului președinte al României, Traian Băsescu.
Potrivit proiectului de lege, Consiliul Protocolului Național elaborează Ghidul Protocolului Național, instrument de bază în organizarea activităților specifice și, după caz, alte reguli și norme specifice de protocol, ceremonial, precădere, etichetă și curtoazie pentru ceremoniile oficiale, actualizează lista șefilor de stat și de guvern, stabilește relații de colaborare și schimb de experiență cu structuri similare din alte țări, sintetizează practica protocolului pe plan internațional și elaborează propuneri de perfecționare a practicii de protocol din România, întocmește materiale privind reguli, obiceiuri și uzanțe protocolare din diferite state și participă la reuniuni de profil organizate în țară sau în străinătate.
CITEȘTE ȘI Ionuț Dumitru, Consiliul Fiscal: Reducerea TVA de la 20% la 19%, de anul viitor, ar trebui anulată din Codul Fiscal "Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, autoritățile și instituțiile publice transmit Consiliului Protocolului Național, potrivit unei proceduri stabilite de acesta, lista ceremoniilor oficiale pe care acestea le au în vedere pentru a fi organizate în anul următor", prevede proiectul de lege.
În prezent, activitatea de protocol din cadrul administrației publice este reglementată printr-o hotărâre de Guvern emisă de cabinetul Năstase în 2002. Prin acel act normativ s-a înființat Protocolul Național, ca direcție în cadrul MAE, având ca atribuții asigurarea activităților de protocol și ceremonial din administrația publică, precum și elaborarea de norme unitare în acest domeniu. Proiectul de lege elaborat de MAE prevede abrogarea respectivei HG și, implicit, desființarea instituției Protocolului Național.
"La momentul actual, este necesar a conferi activității de protocol uniformitate, coerență și rigoare la nivel național. Astfel, se impune elaborarea unui act normativ cu putere de lege care să statueze principii de protocol cu aplicabilitate unitară la nivel național, precum și competențele autorităților și instituțiilor publice în organizarea activității de protocol", se arată în expunerea de motive a proiectului elaborat de MAE.
CITEȘTE ȘI Bogdan Olteanu, BNR: Firmele noi nu sunt finanțate de bănci. Startup-ul pleacă spre fondurile de investiții
Proiectul stabilește ordinea de precădere a demnitarilor la ceremonii oficiale. "Ordinea de precădere, în noua lege, se stabilește în funcție de modalitatea de constituire a autorității publice sau instituției publice, după cum acestea sunt alese, direct sau indirect, ori numite de o altă autoritate sau instituție publică. Totodată, la stabilirea ordinii de precădere se are în vedere și competența teritorială a autorității publice respective, centrală sau locală", se menționează în proiect.
Potrivit documentului elaborat de MAE, șefii cultelor recunoscute în România, reprezentanții altor instituții de interes public, precum și alte personalități române sau străine invitate la ceremonii oficiale vor ocupa un loc special, stabilit de instituția organizatoare, având în vedere natura și scopul ceremoniei.
"În cadrul ceremoniilor oficiale, serviciul religios este facultativ. Momentul și durata acestuia vor fi stabilite și prevăzute în desfășurătorul ceremoniei, cu respectarea normelor, cutumelor și tradițiilor cultului religios care efectuează serviciul", se stipulează în proiect.
Documentul mai prevede că funeraliile de stat se organizează în cazul decesului în timpul exercitării mandatului pentru președintele României și în cazul decesului foștilor șefi de stat ai României. Funeraliile de stat sunt organizate de Guvern și includ onoruri militare organizate de Ministerul Apărării Naționale. De funeralii cu onoruri militare beneficiază și președinții și foștii președinți ai celor două Camere ale Parlamentului, precum și primul-ministru și foștii prim-miniștri.
