Propunerea oficială a raportorului pentru bugetul Uniunii Europene pe anul viitor, românul Siegried Mureșan, este pentru o tăiere a 50 milioane euro din cele 217 milioane euro puse la dispoziția Turciei ca fonduri pre-aderare pentru reformele politice. Motivul că Turcia merge într-o direcție opusă standardelor europene avansat de raportor a fost invocat în sesiunea plenară de mai mulți europarlamentari, cei mai mulți fiind din Grecia și Cipru. „Cum putem să dăm bani unor asemenea regimuri?!”
Tensiunile dintre Europa și Turcia au răbufnit la Strasbourg unde în aceste zile este sesiunea plenară a Parlamentului European. Mai mulți europarlamentari, din care cea mai mare parte din Grecia și Cipru, au cerut reducerea drastică a fondurilor pre-aderare pentru Turcia în noul buget pe 2018, aflat în dezbatere, sau chiar tăierea completă a finanțărilor din 2019, pe motiv că Turcia oricum merge pe o cale care o va face să nu mai devină membră a UE.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Deja la medierea dintre Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, din partea forumului legislativ vine o propunere clară în sensul diminuării finanțărilor. Astfel, raportorul pentru buget Siegfried Mureșan, din partea Partidului Popular European, a solicitat o reducere cu 50 milioane de euro a fondurilor care inițial fuseseră prinse în buget la 217 milioane de euro, banii având țintă reformele politice din Turcia, urmând ca 30 milioane euro să fie puse în rezervă și eliberate numai dacă sunt înregistrate progrese în reformele structurale din această țară.
„Atât timp cât Turcia se îndepărtează de standardele europene, ar trebui să ne asigurăm că în mod particular fondurile pre-aderare cu țintă a sprijini reformele politice ar trebui reduse, deoarece, în termeni de reforme politice, Turcia se mișcă în acest moment într-o direcție care este complet opusă standardelor europene”, a declarat Mureșan în Parlamentul European.
Este o propunere care a primit largă susținere în forul legislativ al UE. Europarlamentarul creștin-democrat din Cipru Lefteris Christoforou spune că nu este normal ca banii plătitorilor de taxe din UE să meargă către o țară condusă de regimul Recep Tayyip Erdogan, pe o linie diferită de cea europeană. „Nu putem fi șantajați de Turcia!”, a afirmat acesta.
Propunerile raportorului sunt moderate și nu vor să taie orice punte cu vecinul de la granița de sud-est a Europei. Astfel, alocările prevăzute de Comisia Europeană, de 274 milioane euro, pentru sprijinul economic și social au fost lăsate intacte, la fel și suma de 148 milioane euro prinsă în bugetul UE ca fonduri pre-aderare pentru agricultori.
„Victime ale nerespectării standardelor democratice, standardelor europene, de către autoritățile de la Ankara nu pot fi fermierii, nu pot fi intreprinzătorii, nu pot fi ONG-urile”, a declarat ulterior Mureșan.
A fost o sesiune caracterizată ca având puțină substanță de către o serie de auditori, dar care a fost electrizată pe alocuri de discursurile contra Turciei, fiind peste 10 luări de poziție în acest sens. Notis Marias, europarlamentar grec în cadrul grupului reformiștilor și conservatorilor, a declarat că finanțările ar trebui sistate către Turcia, țară care amenință Grecia, îi violează spațiul aerian și ocupă 50% din Cipru. „Cum e posibil să îi dăm bani lui Erdogan?! Cum putem să dăm bani unor asemenea regimuri?!”
Sander Loones, europarlamentar belgian în cadrul aceluiași grup, a afirmat că finanțările nu mai pot merge în același ritm pentru o țară care „alunecă departe de UE”.
Elefterios Synadinos, europarlamentar din Grecia, unde este membru al formațiunii politice de extremă-dreaptă Zorii Aurii, a afirmat că răspunsul față de Turcia trebuie așezat într-un context mai larg al unei politici pe care Europa ar trebui să o adopte față de două fenomene pe care le vede mergând împreună: islamizarea Europei și decreștinarea Europei.
„Nu putem închide ochii la evoluțiile din Turcia”, spune și raportorul parlamentar pentru buget Mureșan, care are, însă, o abordare pragmatică: prioritățile de finanțare ale UE trebuie să se îndrepte mai degrabă către IMM-uri și cercetare decât către alocarea unor fonduri pre-aderare pentru o țară care în momentul de față nu are perspective imediate de a deveni stat-membru.
„Turcia are statutul de stat candidat la Uniunea Europeană, dar, de fapt, nu are loc în momentul de față o negociere de aderare, de aceea este firesc să reduci fondurile de pre-aderare și să te gândești cum poți folosi mai bine banii contribuabilului european, de vreme ce e clar că discuțiile de aderare ale Turciei la Uniunea Europeană nu se vor concretiza într-un viitor apropiat, în special din cauza faptului că Turcia nu respectă angajamente, nu se îndreaptă spre un nivel european în ceea ce privește instituțiile, administrația publică, drepturile omului, funcționarea instituțiilor statului, ci merge în direcția greșită, și atunci este clar că trebuie să regândim și noi o parte din această finanțare”, a conchis Mureșan.
