Companiile private care furnizează servicii de utilități publice, precum alimentarea cu apă, producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică, salubrizarea, iluminatul public și transportul public local, dar și partidele, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care primesc bani publici, au fost incluse de parlamentari în categoria instituțiilor cărora li se aplică Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, urmând astfel să fie obligate să își prezinte public, printre altele, sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil.
Prevederile au fost incluse într-un proiect de lege respins anul trecut de senatori, dar căruia deputații din comisia de specialitate i-au întocmit un raport favorabil și l-au recomandat pentru aprobare plenului Camerei Deputaților. Guvernul s-a opus ca obligația să fie extinsă către companiile la care statul este minoritar, dar are un rol consultativ, parlamentarii fiind cei care vor decide.
În prezent, Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public este aplicată pentru "orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie națională, precum și orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorități publice centrale ori locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar".
Propunerea legislativă extinde sfera entităților care se supun legii
Inițial, în lege, au fost incluse explicit companiile la care statul este acționar minoritar, cât și partidele, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale, care au primit subvenții publice.
Deputații au modificat însă proiectul și au stabilit că nu se spun legii companiile la care statul este acționar minoritar, dar au inclus în lege orice "operator sau operator regional", așa cum este definit de Legea serviciilor comunitare de utilități publice.
CITEȘTE ȘI Mister: Petrolierul plecat din Iran cu destinația Constanța nu a reușit nici după 80 de zile să livreze încărcătura Potrivit acestei legi, un "operator" poate fi și persoana juridică de drept privat înregistrată în România sau într-un al stat, care, prin licență emisă de autoritatea de reglementare competentă, are competența și capacitatea de a presta un serviciu de utilități publice și care asigură nemijlocit gestiunea acestui serviciu, precum și administrarea, funcționarea și exploatarea sistemului de utilități publice aferent.
Prin urmare, obligația de acces la informații considerate de interes public va trebui respectată nu doar de companiile la care statul este acționar majoritar sau unic, ci și de firmele private care prestează servicii de utilități publice, cu argumentul că primesc bani din buget.
Astfel, proiectul redactat de parlamentari și care urmează să primească votul final stabilește că "prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților 31/1990, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz o unitate administrativ - teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice 51/2006. De asemenea se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici".
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Enel intră și pe furnizare de gaze naturale, concurența în energie se ascute ca urmare a liberalizării Acest lucru presupune că toate aceste entități, inclusiv furnizorii privați de servicii comunitare de utilități publice, partidele sau federațiile sportive, vor fi obligate să comunice din oficiu actele normative care reglementează organizarea și funcționarea lor, structura organizatorică, dar, mai ales, sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil, precum și programe sau strategii proprii.
De asemenea, aceste entități vor fi obligate să răspundă solicitărilor de informații privind propria activitate venite din partea cetățenilor sau mass-media.
Autorii legii susțin că, până în acest moment, atenția publicului larg, dar și a institutiilor de control și anchetă din România a fost îndreptată spre instituții administrative de la nivel central sau local, dar publicul ar trebui să aibă acces și la bugetele acelor instituții sau entități private care au fost declarate de utilitate publică și implicit beneficiază de alocări de la bugetul de stat.
"Orice instituție publică sau privată de utilitate publică să fie obligată să dea curs oricărei solicitări făcute în baza Legii 544/2001. Suntem de părere că este inadmisibil ca o instituție, entitate, fie ea si privată, dar declarată de utilitate publică, deci care beneficiază de alocări de la bugetul de stat, să invoce clauze confidențiale la întrebări legate de cheltuirea unor sume de bani care provin de la bugetul de stat. O formă frecventă de eschivare a autorităților publice/ private de utilitate publică de a răspunde la solicitările privind informații de interes public este aceea a refuzului furnizării informațiilor pe motiv că nu le dețin sau că nu reprezintă o informație de interes public și că se încadrează în sfera informatiilor exceptate de la regula liberului acces", afirmă autorii proiectului.
Guvernul nu se opune ca legea să fie aplicată partidelor sau federațiilor
În punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul a susținut proiectul de lege, dar cu rezerva să nu fie aplicat companiilor la care statul este minoritar, cum prevedea forma inițială.
CITEȘTE ȘI Guvernul vrea să interzică înstrăinarea rețelelor publice de distribuție de gaze de către concesionari "Referitor la incidența prevederilor Legii 544/2001 asupra societăților la care statul este acționar minoritar, precizăm faptul că, într-o astfel de entitate, controlul este deținut de către acționarul majoritar, iar atâta vreme cât statul nu are puterea de a influența deciziile adoptate de societate, considerăm că nu s-ar mai justifica interesul public. Astfel, considerăm că prin includerea acestor entități în categoria subiectelor de drept cărora li se aplică prevederile Legii 544/2001 s-ar încălca dreptul persoanelor private de a dispune în mod liber de drepturile și obligațiile patrimoniale și nepatrimoniale care decurg din calitatea lor de acționari majoritari la aceste societăți", arată Executivul.
Referitor la ONG-uri, Guvernul remarcă însă că legislația actuală stabilește că finanțările din fonduri publice acordate acestora sunt deja stabilite ca informații de interes public în cazul autorităților de stat.
Cabinetul Cioloș nu obiectează însă la aplicarea prevederilor Legii 544 pentru partide sau federații sportive.
