Statul va cere firmelor care vor să obțină contracte publice date complete privind acționariatul și cazierul judiciar pentru fiecare acționar cu peste 10% din titluri, dacă un proiect inițiat în acest sens în Parlament va fi aprobat.
În prezent, autoritatea contractantă are obligația de a exclude din procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziție publică orice ofertant/ candidat despre care are cunoștință că, în ultimii 5 ani, a fost condamnat prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru participare la activități ale unei organizații criminale, pentru corupție, pentru fraudă și/ sau pentru spălare de bani.
Astfel, legea nu prevede în mod concret cum ar trebui autoritatea contractantă să ia cunoștință de acest fapt.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Prin urmare, proiectul de lege stabilește că autoritatea contractantă va solicita ofertanților/ candidaților persoane fizice documente justificative, cazier judiciar, pentru a demonstra că nu se află în unul dintre cazurile prevăzute.
De asemenea, inițiativa legislativă prevede ca autoritățile contractante să solicite cazierul și din partea tuturor ofertanților sau candidaților persoane juridice, dar și pentru persoanele fizice care dețin mai mult de 10% din acțiunile firmei ofertante, indiferent de numărul de persoane juridice interpuse.
CITEȘTE ȘI Ghid ilustrativ Panama Papers: Firmele offshore, traseul banilor și motivele, pe înțelesul tuturor "Ofertanții/ candidații alții decât persoane fizice vor prezența documentele justificative ce indică situația componenței acționariale, urmând de asemenea să prezinte documente justificative (...) pentru fiecare acționar persoană fizică care deține mai mult de 10% din acțiuni. În cazul în care acțiunile ofertantului/ operatorului, persoană juridică, sunt deținute de o altă persoană juridică, această cerință va fi îndeplinită ca și în cazul ofertantului/ candidatului persoană juridică și în continuare indiferent de numărul de persoane juridice subsecvente și/ sau interpuse", prevede proiectul de lege.
Plafonul de 10% din acționariat a fost desemnat cu argumentul că există societăți pe acțiuni cu un număr forme mare de acționari și aplicarea unei eventuale solicitări de cazier judiciar pentru tot acționariatul ar fi îngreunat accesul acestor forme de organizare comercială la procedurile de achiziții publice. Totodată, în cazul unei persoane juridice cu un acționariat profund fracționat, pragul de 10% a fost considerat că ar desemna o deținere substanțială pentru a controla procesul decizional al firmei.
Autorul legii consideră că, astfel, autoritățile vor ști în mod clar dacă ofertanții sau candidații sunt persoane condamnate pentru acte de corupție, eliminându-se și eventuale modele de ocolire prin inter-punerea de alte persoane juridice, inclusiv prin firme offshore.
CITEȘTE ȘI Ioan Niculae ar fi spălat bani printr-o firmă offshore cu sediul pe iahtul familiei, spun procurorii "Prezenta propunere limitează accesul la licitațiile publice pentru entitățile de tip offshore. După dezvăluirile făcute de presă despre companiile controlate de off-shore-uri care au câștigat proiecte publice în România și după ce au încasat banii au lăsat lucrările neterminate, considerăm important să prevenim repetarea acestui precedent. Mai mult, trebuie să ținem cont și de contextul internațional, iar, în acest caz, pericolele reprezentate de aceste companii cu acționariat necunoscut sunt multiple, în spatele lor putând să se ascundă corupție sau chiar terorism", explică nota de fundamentare a proiectului.
Pachetul de legi privind achizițiile publice, aflat încă înaintea votului final al Camerei Deputaților, menține prevederile legislației actuale, astfel încât autoritatea contractantă poate exclude din proceduri orice firmă cu privire la care a stabilit sau a luat cunoștință în orice alt mod că a fost condamnată prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești pentru participare al activități ale unei organizații criminale, spălare de bani sau finanțare a terorismului, corupție sau aexploatare prin muncă.
Textul noilor legi nu specifică însă modul în care autoritățile pot obține aceste informații.
