Parlamentarii vor renunța la măsura, anunțată în exclusivitate de Profit.ro, de modificare a Legii care obligă supermarketurile să vândă 51% alimente locale, în sensul în care rabaturile și alte reduceri de preț practicate de comercianți să nu depășească 8% din prețul de achiziție. Renunțarea la prevedere a venit în urma solicitării exprese a Ministerului de Finanțe și după ce Guvernul a avertizat că poate duce la încălcarea Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
Profit.ro a relatat, la finele lunii mai, în exclusivitate, că amendamentele pregătite de Parlament pentru modificarea legii care obligă supermarketurile să vândă 51% alimente locale vor menține acest procent, care va deveni însă obligatoriu pentru toți comercianții, iar termenul de "produs românesc" va fi înlocuit cu "produs autohton". Totodată, cota obligatorie de produse va trebui să provină dintr-un "parteneriat direct", din care sunt excluși intermediarii, iar furnizorii vor fi taxați pentru o serie de servicii ale marilor comercianți.
Modificările sunt necesare după decizia Comisiei Europene, luată la mijlocul lunii februarie și anunțată în premieră de Profit.ro, de a declanșa procedura de infringement pentru Legea care obligă marii comercianți să vândă 51% produse locale.
Printre modificările propuse în Parlament se numără și cea ca ”rabaturile, remizele, risturnele, notele de creditare și alte reduceri de preț nu vor depăși 8% din prețul de achiziție facturat, cu excepția promoțiilor limitate în timp, propuse de furnizor și agreate de comerciant, în avantajul direct al consumatoruluiˮ.
Într-o primă dezbatere, cu producătorii și comercianții pe aceste amendamente, președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, Ioan Munteanu, a anunțat că parlamentarii au renunțat la impunerea acestei limite în urma unei adrese primite de la Ministerul de Finanțe. Potrivit acestuia, Finanțele au arătat că o astfel de măsură ar fi discriminatorie din punct de vedere al tratamentului fiscal impus la nivel general, ar fi chiar în defavoarea consumatorului și ar reduce veniturile bugetare.
Profit.ro a relatat că și Guvernul a redactat însă un document în care arată că o asemenea prevedere poate fi interpretată cu o intervenție artificială pe piață și ca o încălcare a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
”Orice menționare sau stabilire a unui nivel de discount/ remiză/ rabat ar putea echivala cu stabilirea unui nivel minim de preț în piață și, implicit, la (sic!) crearea unor reacții artificiale ale pieței, în detrimentul de opțiunilor de alegere ale consumatorilor”, apreciază Executivul.
La solicitarea producătorilor, parlamentarii vor modifica și prevederea ca pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate și de panificație, comercianții să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51 % din volumul de marfă intrată, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din parteneriate directe. Astfel, având în vedere că ”volumul” este irevelant contabil în această situație, procentul de 51% va viza ”cantitatea” de marfă.
O altă modificare stabilită cu prilejul acestor dezbateri privește etichetarea cărnii comercializate pe teritoriul României. Astfel, conform solicitărilor producătorilor, eticheta va menționa doar țara în care a crescut și a fost sacrificat animalul, nu, cum prevede acum legea modificată, și țara unde a fost născut și tranșat.
Tot la propunerea producătorilor, laptele de consum a fost reintrodus în categoria produselor alimentare proaspete, la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 7 zile. În propunerile inițiale de amendamente, produsele lactate fuseseră eliminate din această categorie, având în vedere că unele avea termen de valabilitate mult mai mare.
În pofida faptului că atât producătorii, cât și comercianții au căzut de acord asupra marii majorității amendamentelor, au existat și discuții cu privire la unele definiții.
Astfel, producătorii au arătat că noțiunea de ”parteneriat direct” care va înlocui în lege ”lanțul scurt” nu se regășete în vreun regulamente european și, prin urmare, nu are nicio relevanță juridică. Producătorii au susținut că legea ar trebui să prevadă în schimb definiția actuală a lanțului scurt, care este relevantă pe plan european.
Agentul guvernamental la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Horațiu Radu, a arătat că și definiția dată produsului autohton poate ridica probleme și a solicitat o dezbatere pe acestă temă. Conform propunerii de amendare a legii, produsul autohton estre definit ca ”produs obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România, precum și produs alimentar obținut prin procesare pe teritoriul României”.
La rândul său, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, George Bădescu, a ridicat problema faptului că ”metodologia de desfășurare a parteneriatelor directe se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii”, conform noilor propuneri, fără a mai fi nevoie de norme aprobate în Guvern. Parlamentarii au susținut însă că măsura are în vedere situațiile în care producătorii locali nu pot asigura 51% din produsele menționate în lege.
Pentru rapiditate, astfel ca legea să poată fi în cele din urmă votată în această toamnă, deputații vor aduce modificări unui proiect respins de Senat și care propunea limitarea la 5% a serviciilor și discount-urilor facturate ”producătorilor români”, obligarea comercianților să asigure 50% din spațiul de vânzare produselor românești, precum și ridicarea autorizației de funcționare pentru magazinele care nu se conformează.
