Senatorul PNL Florin Cîțu afirmă, într-o postare pe Facebook, că duminică Liviu Dragnea, împreună cu Darius Vâlcov, a convocat în biroul său de la Camera Deputaților ”o mega reuniune cu invitați verificați”, printre care și unii membri ai Consiliului de Administrație al BNR, pentru a discuta despre execuția bugetară. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, Dan Suciu, a negat însă că membri ai Consiliului de Administrație al BNR ar fi participat la o ședință convocată de Liviu Dragnea în biroul său de la Camera Deputaților, la care ar fi fost prezent și Darius Vâlcov, legată de execuția bugetară pe primele cinci luni ale Guvernului.
”Un povestitor spune că, îngrijorați de raportul publicat de mine, mai ales de prognoze, Dragnea și cu Vâlcov au hotărât duminică să ia măsuri extreme. Au convocat în biroul lui Dragnea de la Camera Deputaților o mega reuniune cu invitați verificați. Scopul acestei întâlniri: măsuri urgente pentru a corecta derapajul economic al României în care tot ei ne-au băgat”, a scris marți Florin Cîțu pe Facebook.
Senatorul PNL spune că la Dragnea în birou au fost convocați inclusiv și unii membri ai Consiliului de Administrație al BNR, șeful Comisiei Naționale de Prognoză și cel al ANAF, scrie News.ro.
”Liviu Dragnea (oare cu ce putere?) a convocat la această întâlnire și Consiliul de Administrație al BNR. Hai că asta e cea mai tare! Și uite așa au apărut la Camera Deputaților, printre alte limuzine, și limuzinele membrilor CA al BNR. Închideți ochii și imaginați-vă cum Darius Vâlcov a început să le dea ordine lui Georgescu, Gherghina etc… Mai adăugați aici șeful de la CNP și pe cel de la ANAF. Iar lista nu se oprește aici”, a mai scris Cîțu.
Liberalul îi cere guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, să dea câteva răspunsuri în legătură cu respectiva întâlnire.
”BNR și cei care o conduc sunt implicați direct în programul de guvernare al PSD? Dacă da, atunci e foarte grav. Știe guvernatorul BNR de această participare? Dacă da, care este baza legală în care s-a aprobat această întâlnire? La această întâlnire a fost propus Voinea prim-ministru? Consideră guvernatorul BNR că o astfel de participare este în concordanță cu principiile și normele de conduită ale membrilor CA al BNR? Ce măsuri intenționează să ia guvernatorul BNR pentru a ne asigura că BNR rămâne independentă politic?”, se mai întreabă senatorul liberal.
UPDATE ora 15.20 Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, Dan Suciu, a negat că membri ai Consiliului de Administrație al BNR ar fi participat la o ședință convocată de Liviu Dragnea în biroul său de la Camera Deputaților, la care ar fi fost prezent și Darius Vâlcov, legată de execuția bugetară pe primele cinci luni ale Guvernului.
Dan Suciu respinge astfel afirmațiile făcute de către senatorul PNL Florin Cîțu care a susținut, într-o postare pe Facebook, că duminică Liviu Dragnea, împreună cu Darius Vâlcov, a convocat în biroul său de la Camera Deputaților ”o mega reuniune cu invitați verificați”, printre care membrii Consiliului de Administrație al BNR, pentru a discuta despre execuția bugetară. Cîțu i-a cerut explicații lui Isărescu privind temeiul legal al acestei întâlniri.
Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât și bugetele de pensii și de șomaj, a încheiat primele cinci luni ale acestui an cu un deficit de 2,17 miliarde lei, reprezentând 0,27% din PIB, în creștere de aproape trei ori față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițile în care ritmul de creștere a cheltuielilor a depășit avansul încasărilor, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor. Principala cauză a deficitului a fost creșterea puternică a cheltuielilor în luna mai, care a dezechilibrat bugetul și a produs un deficit lunar record, de 3,5 miliarde lei.
După primele patru luni, bugetul consolidat era încă pe plus, cu un excedent de 1,35 miliarde lei, reprezentând 0,17% din PIB, ceea ce înseamnă că execuția bugetară a fost foarte slabă în luna mai, când s-a înregistrat un deficit - sau diferență dintre cheltuieli și venituri bugetare - de 3,52 miliarde lei.
În primele cinci luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,1% din PIB sau 782 milioane lei.
Principalul motiv al execuției bugetare slabe a fost creșterea încasărilor la buget într-un ritm inferior ritmului de creștere a cheltuielilor.
""Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 98,4 miliarde lei, reprezentând 12,1% din PIB, au fost cu 7,9% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent. (...) Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 100,6 miliarde lei, cresc în termeni nominali cu 9,4% față de aceeași perioadă din anul precedent", arată raportul bugetar lunar.
Pe categorii de venituri, creșteri importante au fost înregistrate în primele cinci luni la contribuțiile sociale, cu un avans de 15,9%, urmate veniturile de capital (+13,2%), impozitul pe salarii și venit (+12,9%) și impozitul pe comerț exterior și tranzacții internaționale (+10,1%).
O creștere conjuncturală a fost înregistrată la sumele din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, cu 64,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, îmsă taxa a adus bugetului doar 1,6 miliarde lei în cinci luni.
Avansul a fost determinat, în principal, de contribuția datorată pentru medicamente și pentru contractele finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit ministerului.
Încasările din TVA s-au redus în primele cinci luni cu 5% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 21,14 miliarde lei, evoluție mai slabă decât cea înregistrată după patru luni (-3,6%), ceea ce infirmă argumentul invocat până acum de Ministerul Finanțelor, legat de reducerea cotei standard de TVA de la 20% la 19% de la 1 ianuarie 2017, care a produs efecte bugetare din februarie.
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în primele cinci luni de 100,6 miliarde lei, în creștere cu 9,4% față de aceeași perioadă din anul precedent, ceea ce reprezintă o accelerare puternică față de primele patru luni, ând ratade creștere era de doar 6,8%.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 19,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, la 27,44 miliarde lei, ca urmare a majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut și la începutul acestui an.
De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 10,1%, la 36,7 miliarde lei, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017.
În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii s-au redus în primele cinci luni cu 0,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, la 14,31 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 4,1 miliarde lei, echivalent cu 0,5% din PIB, susține Ministerul Finanțelor, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă - cu 55% - față de aceeași perioadă a anului trecut.
În primele cinci luni din 2016, cheltuielile pentru investiții au fost de 9 miliarde lei, respectiv 1,2% din PIB, potrivit execuției bugetare publicate de MFP în urmă cu un an.
