Ministerul Apărării Naționale (MApN) este gata să exproprieze un număr de aproape 1.400 de proprietăți imobiliare din comunele Mihail Kogălniceanu și Lumina din județul Constanța, constând în terenuri în special extravilane, dar și intravilane, cele mai multe agricole, în suprafață totală de aproape 2.400 de hectare, pentru implementarea megaproiectului extinderii, upgradării și modernizării infrastructurii bazei militare aeriene Kogălniceanu, investiție estimată la peste 12 miliarde de lei care va transforma baza într-una dintre cele mai importante facilități NATO din regiune.
Guvernul a aprobat recent declanșarea procedurilor de expropriere, HG-ul fiind introdus pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de guvern din 16 ianuarie la cererea ministrului Apărării, generalul Nicolae Ciucă. "Este vorba despre baza unde colocăm împreună cu structurile Statelor Unite", a precizat Ciucă în debutul ședinței.
Potrivit legislației în vigoare, lucrările de construcție, modernizare și extindere a obiectivelor cu caracter militar constituie obiective de utilitate publică de interes național, astfel că exproprierile în scopul executării acestora se fac printr-o procedură specială accelerată, iar despăgubirile pentru proprietari se stabilesc de către evaluatori autorizați ANEVAR. Astfel, deciziile de expropriere emise în baza Legii nr. 255/2010 constituie titluri executorii de predare fără alte formalități a bunurilor vizate, eventualele contestații nesuspendând transferul dreptului de proprietate.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cele mai multe dintre terenurile care urmează să fie expropriate pentru extinderea bazei Kogălniceanu aparțin unor persoane fizice, însă printre expropriați se numără și societăți comerciale, precum și autoritățile locale din Mihail Kogălniceanu și Lumina. De exemplu, armata va expropria terenuri arabile ale subsidiarei locale a producătorului spaniol de oțet Vinagrerias Riojanas, un business cu rulaj anual de peste 2,6 milioane lei. Planul de amplasament al lucrărilor va fi afișat la sediile Consiliilor locale din Mihail Kogălniceanu și Lumina, precum și pe site-ul MapN.
"Sumele individuale estimate de expropriator aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată aflate pe coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național „Infrastructura Bazei 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu“ sunt în cuantum de 110.019.998,41 lei și sunt alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale (...)", se menționează în hotărârea de guvern de aprobare a declanșării exproprierilor, intrată marți în vigoare.
Valoarea investiției în infrastructura bazei Kogălniceanu, investiție aprobată în noiembrie anul trecut de fostul Guvern Dăncilă, este estimată la 12,17 miliarde lei cu tot cu TVA, din care lucrările de construcții-montaj au un cost prognozat de aproape 7,4 miliarde lei. Anterior, în septembrie 2019, Pentagonul amânase un proiect de investiții de 22 milioane dolari la baza militară aeriană Kogălniceanu pentru a redirecționa banii către construirea zidului de la granița SUA-Mexic dorit de președintele SUA Donald Trump.
Extinderea bazei Kogălniceanu se leagă și de intenția Guvernului de a achiziționa încă 5 avioane multirol F-16 de la Portugalia, plus suport logistic, instruire, asistență tehnică, modernizare și capabilitate de mentenanță complexă pentru întreaga flotilă F-16 a României de la Statele Unite, achiziție estimată la peste un sfert de miliard de euro plus TVA.
"Gama de misiuni care este încredințată în prezent unității, respectiv executarea serviciului de Poliție aeriană și Căutare Salvare, precum și utilizarea frecventă a facilităților existente în operațiuni de îmbarcare/debarcare trupe și materiale necesare teatrelor de operații, impun cu necesitate dezvoltarea infrastructurii existente în vederea asigurării condițiilor minimale pentru desfășurarea în siguranță a acelor misiuni. Investiția este oportună având în vedere că în zonă nu mai există alte capacități de profil cu același obiect de activitate și aceleași dimensiuni, cu infrastructură minimală existentă și adaptabilă. Perspectiva dotării forțelor aeriene cu alte tipuri de aeronave, precum și diversificarea gamei de misiuni și exerciții naționale sau cu participare internațională ce urmează a se executa pe și de pe această locație, presupune regândirea și redimensionarea facilităților existente în prezent în zona Mihail Kogălniceanu și aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător", se arată într-un document guvernamental de fundamentare a proiectului de investiție.
Proiectul presupune edificarea de construcții cu o suprafață desfășurată de aproape 30 de hectare, drumuri, parcări și platforme în suprafață desfășurată de aproape 300 de hectare, precum și împrejmuiri în lungime de 7,5 hectare. Guvernul precizează că documentațiile tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții, în toate etapele de elaborare, au nivel de clasificare "Secret de serviciu".
"Va fi un mic orășel efectiv. Vor veni aproximativ 10.000 (de militari SUA – n.r.), deci ne vom dubla populația cu încă 10.000. Va fi un cartier, se vor construi case cu toate utilitățile, cu spații locative comerciale, medicale, o suprafață destul de mare, care se va lua din extravilan o parte și din intravilan", declara, în noiembrie 2019, pentru ProTV, primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Anca Belu.
Baza aeriană de la Kogălniceanu, care găzduiește în prezent câteva sute de militari americani și ale altor forțe NATO, este un hub de tranzit pentru trupele SUA și NATO și pentru armamentul și echipamentele acestora. Prin intermediul acesteia a fost adus, iar ulterior retras din România, anul trecut, un sistem de apărare antirachetă de tip Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), pe perioada actualizării complexului Aegis Ashore de la Deveselu.
Pe 7 ianuarie, ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, l-au primit în baza militară de la Mihail Kogălniceanu pe locțiitorul președintelui Comitetului Întrunit al șefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, generalul John E. Hyten. "(...) șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Petrescu, a discutat cu generalul Hyten despre modalitățile concrete de sprijin pentru creșterea capacității operative și interoperabilitatea forțelor, inclusiv importanța cooperării dintre cele două armate aliate și partenere în contextul de securitate actual, inclusiv prin desfășurarea unor exerciții și activități de instruire în comun, precum și despre posibilitățile de extindere a bazei militare de la Mihail Kogălniceanu", a transmis atunci MapN.
