Generalul-locotenent în retragere Michael Flynn, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui SUA Donald Trump și fost șef al serviciului de informații al Pentagonului (Defence Intelligence Agency), calitate în care a vizitat România în 2014, în mandatul Guvernului Ponta, este principalul contact al statului român în relația cu administrația de la Washington, reiese dintr-un interviu acordat Digi24 de ambasadorul român în Statele Unite, George Maior, director al SRI până în 2015.
Cei doi au avut o convorbire telefonică făcută public în mod oficial încă din 12 ianuarie 2017, înainte de confirmarea lui Flynn în postul de consilier de securitate națională al lui Donald Trump. În cadrul convorbirii, Flynn a apreciat angajamentul României și rolul ei în NATO și în regiune, anunța la acea dată Ambasada României la Washington.
Ulterior, pe 18 ianuarie, președintele PSD, Liviu Dragnea, anunța pe Facebook că a avut o discuție informală cu viitorul consilier pentru securitate națională în administrația Trump Michael Flynn, în care căreia au vorbit despre perspectivele “”excelente” ale parteneriatului strategic dintre România și SUA, liderul social-democrat dându-i asigurări că guvernul va aloca 2% din PIB pentru apărare. Dragnea a postat atunci și o fotografie a sa cu Flynn.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În interviul acordat sâmbătă Digi24, ambasadorul George Maior a declarat că are „promisiunea” de la consilierul pe securitate națională al lui Donald Trump că va efectua, până în luna iunie, o vizită în România, obiectivul „cel mai semnificativ” din punct de vedere al dialogului politic bilateral la nivel strategic fiind o întâlnire între președintele Klaus Iohannis și președintele Donald Trump.
"Lucrăm intens și așteptăm ca noul secretar de stat (Rex Tillerson, fostul CEO al ExxonMobil – n.r.) să se instaleze, pentru a lucra la o vizită a acestuia în zonă sau vizite ale omologilor români aici. Am promisiunea de la consilierul pe securitate națională a domnului Trump, care a mai vizitat România în 2014 și pe care îl cunosc foarte bine, să efectueze o vizită în România pentru a înțelege mai bine complexitatea regiunii din punct de vedere al securității, dar și modul în care România adaugă semnificativ la conceptul și american și aliat NATO de stabilitate și securitate în zona mării Negre, deci acest lucru sperăm să-l realizăm până în iunie și bineînțeles, cel mai important lucru, obiectivul nostru cel mai semnificativ din punct de vedere al dialogului bilateral la nivel strategic - o vizită, o întâlnire între președintele României și președintele Americii este permanent pe agendă, vom vedea cum se va materializa această intenție absolut necesară pentru că România are ce să arate și să pună în discuție foarte clar cu SUA, din punct de vedere, repet, a securității, politicii de securitate, militar, politică de informații, politică economică. România este un aliat foarte semnificativ și important pentru SUA în regiune și chiar în plan global", a spus Maior.
Michael Flynn a mai vizitat România în mai 2014, în mandatul Guvernului Ponta, când a avut o întâlnire cu ministrul român de atunci al Apărării, Mircea Dușa. La acea dată, Flynn era încă șef al serviciului de informații al Pentagonului, iar actualul ambasador al României în SUA, George Maior, deținea funcția de director al Serviciului Român de Informații.
"Oficialul român a mulțumit delegației americane pentru sprijinul acordat structurii Direcției Generale de Informații din cadrul Ministerului Apărării Naționale și a subliniat importanța cooperării în domeniul intelligence. La rândul său, Michael Flynn a apreciat profesionalismul analiștilor români, reiterând faptul că România este un partener de încredere al Statelor Unite ale Americii", se arăta într-un comunicat al MApN din 20 mai 2014.
Vizita de atunci s-a numărat printre ultimele acțiuni întreprinse de Michael Flynn din postura de șef al Defence Intelligence Agency (DIA). De altfel, Flynn anunțase dinainte, pe 1 mai 2014, că va părăsi funcția în acel an, retragerea sa devenind efectivă în august 2014. Washington Post a relatat la acea dată că Flynn și adjunctul său au fost obligați să-și prezinte demisiile după ce au "semănat haos" în interiorul Agenției. Generalul-locotenent Michael Flynn ar fi intrat în conflict cu Michael Vickers, subsecretarul de la Apărare însărcinat cu activitățile de informații.
Ulterior, într-un interviu acordat Politico, Flynn a declarat că Administrația Obama l-a forțat să se retragă din funcția de șef al DIA întrucât avertismentele Agenției cu privire la faptul că radicalii islamiști constituiau nucleul opoziției siriane față de președintele Assad și la riscurile înlăturării acestuia de la putere veneau în contradicție cu politica Casei Albe în regiune.
După ce a plecat de la DIA, Flynn și-a înființat o firmă de consultanță în chestiuni de securitate, despre care presa americană a scris că a făcut lobby în beneficiul regimului Erdogan din Turcia. Actualul consilier de securitate națională al președintelui Trump a provocat controverse și în 2015, când a participat la Moscova la o ceremonie în onoarea postului de televiziune Russia Today la care a fost prezent și președintele rus Vladimir Putin.
Recent, Michael Flynn a fost acuzat că, înainte de învestirea lui Donald Trump ca președinte al SUA, a purtat discuții private cu ambasadorul rus la Washington, în cadrul cărora ar fi promis că sancțiunile împotriva Kremlinului vor fi relaxate de către noua administrație de la Casa Albă. Fosta administrație Obama a impus noi sancțiuni Rusiei în decembrie 2016, pe fondul acuzațiilor la adresa regimului Putin potrivit cărora Rusia s-ar fi aflat în spatele operațiunii de hacking al mesajelor e-mail ale Partidului Democrat înainte de alegerile prezidențiale din SUA.
Presa americană a mai scris că FBI investighează speța, în condițiile în care o lege în vigoare în SUA încă din secolul 18 le interzice cetățenilor privați să poarte negocieri cu guverne străine.
Ambasadorul Maior a mai declarat pentru Digi24 că alte subiecte abordate în discuțiile sale cu Michael Flynn au fost independența energetică și implicarea României în Afganistan.
"Foarte interesantă a fost discuția privind orientarea României în ceea ce privește planificarea apărării. Nu doar cea referitoare la alocările din buget pentru apărare, care sunt consonante cu ideea actualei administrații ca anumiți aliați europeni să contribuie mai mult la apărarea colectivă, deci alocarea a 2% din PIB pentru apărare. Deci ideea domnului Flynn este de a avea discuții detaliate pe modul în care gândim anumite nuanțări și racordări ale acestei politici de apărare în ideea abordării comune a riscurilor acestora asimetrice, în special cele legate de combaterea terorismului. Și aici vor fi discuții interesante. Dar am vorbit și despre zona energetică despre care am menționat, care este de mare interes și din punct de vedere al securității pentru partea americană, pentru că independența energetică a statelor și cooperarea în domeniul energetic este o componentă strategică, care întărește până la urmă marja noastră de acțiune externă, chiar suveranitatea națională într-un areal extrem de complicat din acest punct de vedere, plus alte aspecte pe care le-am abordat sau legat de modul în care vedem întârirea rolului NATO în zona flancului estic și sudic, contribuția noastră în acest sens, în interiorul NATO, atât din punct de vedere al capacităților pe care le alocăm, cât și din punct de vedere al proiecției pe politica de securitate a NATO și pe politica de apărare colectivă. Am vorbit și de Afganistan, România este a patra prezență militară în Afganistan în acest moment, după SUA și încă două state, foarte semnificativă această contribuție, să vedem cum poate fi ea valorificată în planul dialogului mai bine, deci foarte multe lucruri discutate deja".
Cu privire la subiectul liberalizării regimului vizelor pentru cetățenii români, Maior nu s-a arătat prea optimist.
"Vedeți că este cel mai complicat context din acest punct de vedere, pentru că Administația Trump, domnul Trump își pune în aplicare și nu e nimic surprinzător aici, mirarea nu este într-un fel un element al diplomației. Diplomația trebuie să lucreze cu realități, asta așa, ca o paranteză. Deci domnul Trump își pune în aplicare promisiunile electorale și un program asumat, prin care dorește să, în viziunea sa, să facă America mai sigură inclusiv prin măsuri privind securizarea frontierelor, politica de imigrație etc. Acestea fiind spuse și având în vedere contextul complicat despre care vorbeam, eu cred că trebuie să avem și forța și vizunea și curajul să spunem deschis că din acest punct de vedere România stă foarte bine: al securizării frontierelor, al capacității de control informativ în ceea ce privește fenomene teroriste inclusiv al migrației unor elemente negative în spațiul românesc sau în spațiul adiacent României, că am făcut eforturi inclusiv materiale pentru a avea o politică sigură din punct de vedere al acestor aspecte și cred că ar fi atuuri în dialogul cu Departamentul de Securitate Internă al SUA. Noi am început încă de anul trecut și Departamentul are o anumită continuitate în ceea ce privește relațiile bilaterale cu statele diverse pe aceste probleme. Aștept în continuare un răspuns în legătură cu o vizită pe care să o efectueze în România reprezentanții acestui Departament, să vadă exact măsurile extraordinare luate în ultimii ani, vorbim de 7-8 ani în România pentru securizarea frontierelor și alte aspecte legate de politica de informații în acest domeniu și acestea ar putea reprezenta la un moment dat, cred eu, un atu în acest dialog. Oricum administrația Trump va revizui și veți vedea și alte măsuri în viitorul apropiat, serios politica de emigrație, politica de vize în relația globală, pe acești parametri: necesitatea în viziunea sa de a asigura mai bine teritoriul american în fața amenințării teroriste. Trebuie să ne adaptăm și să știm cum să dialogăm pe un asemenea fundal", a arătat Maior.
Referitor la scandalul de la nivelul SRI care îl viza alături de Sebastian Ghiță și Florian Coldea, că nu își reproșează absolut nimic, ci doar îi pare rău că Florian Coldea a decis să se retragă după ce a contribuit "enorm" la reformarea Serviciului.
”Eu am cooperat foarte bine cu acea anchetă care s-a desfășurat în cadrul Serviciului. Eu am fost cel voluntar care am adăugat explicații suplimentare dacă a fost nevoie. Lucrurile au fost clare din punct de vedere al acelei cercetări. Zece ani de zile SRI a devenit unul dintre cele mai puternice din lume, respectate, credibile și văd acest lucru și aici, văd peste tot acest fapt. Eu nu cred că putem revizui ceva ce pur și simplu a contribuit fundamental la racordarea României în circuitul euroatlantic și de informații și de cunoaștere”, a afirmat fostul director al SRI.
George Maior a subliniat faptul că nu își reproșează absolut nimic.
„Deci, nu am să îmi reproșez nimic și îmi pare rău că domnul Coldea care a contribuit enorm de mult la reformarea acestui Serviciu s-a decis să se retragă. E tot ce pot să spun”, a conchis ambasadorul României în SUA.
