UDMR, partid care susține actualul Guvern, încearcă în noua sesiune parlamentară să promoveze o serie de modificări ale Codului de Procedură Penală, pe care nu a reușit să le impună în vechiul Parlament, după cum susține, “din cauza tergiversărilor Ministerului Justiției” condus de fostul ministru Raluca Prună. Modificările, despre care UDMR arată că sunt cerute de o directivă europeană, prevăd condiții mai restrictive privind judecata în lipsă și interzic incriminarea publică a persoanelor suspectate sau acuzate.
Inițiatorii proiectului propun noi reglementări referitoare la prezumția de nevinovăție până la dovedirea vinovăției prin hotărâre definitivă, precum și privitoare la prezența la propriul proces. Parlamantarii UDMR arată că astfel de prevederi sunt cerute de Directiva europeană privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces in cadrul procedurilor penale, care ar trebui implementată până la 1 aprilie 2017 de toate statele comunitare.
Astfel, UDMR propune un nou articol în Codul de Procedură Penală (la art. 4, după alin. 2), cu următorul cuprins:
“Înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate.”
“Din păcate, în prezent, deși prezumția de nevinovăție este garantată de lege, aceasta adeseori este nesocotită prin așa-zisă «telejustiție», la care contribuie prin declarații tranșante magistrați, sau materiale care provin de la organele de urmărire penală, fără ca împotriva acestora să se îndrepte statul”, afirmă inițiatorii proiectului de lege.
De asemenea, inițiatorii introduc noi articole sau alineate care prevăd că exercitarea dreptului de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului într-o etapă ulterioară a procedurii și nu poate fi utilizată la coroborarea faptelor, precum și faptul că suspectul sau inculpatul nu este obligat să își dovedească nevinovăția, respectiv are dreptul de a nu se autoincrimina și de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale.
Autorii proiectului introduc și condiții mult mai restrictive privind judecarea în lipsă, prin următoarele două noi articole (la art. 364, după alin. 6):
“Persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecății sau a intrat prin alte mijloace oficiale în posesia unor informații cu privire la locul și data procesului, a fost informată despre posibilitatea pronunțării unei hotărâri în lipsă, precum și dacă a fost reprezentată de un avocat ales sau desemnat din oficiu și a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului”.
“Procedura de punere în executare a unei hotărâri definitive pronunțate în lipsa inculpatului poate fi declanșată numai dacă i s-a comunicat hotărârea și numai după ce a fost informat în mod expres cu privire la dreptul la o nouă procedură de judecată sau la o cale de atac, la care are dreptul să se prezinte și care permite o nouă stabilire a fondului cauzei, inclusiv examinarea unor probe noi care pot conduce la schimbarea hotărârii inițiale, respectiv dacă persoana în cauză declară în mod expres că nu contestă decizia sau nu solicită o nouă procedură de judecată ori nu introduce o cale de extraordinară de atac în termen de 30 de zile de la primirea informației legate de hotărâre."
Proiectul cuprinde totodată și câteva reglementări privind recuperarea prejudiciului cauzat de abuzul în serviciu.
Inițiativa a primit, în legislatura precedentă, doar avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, iar Comisia juridică și Comisia pentru constituționalitate și libertăți din Senat nu au emis niciun aviz sau raport.
“Comisia sesizată în fond ar fi trebuit să depună raportul până în data de 20 septembrie a anului trecut. Ceea ce nu s-a întâmplat din cauza tergiversărilor Ministerului de Justiție, condus de către doamna ministru Raluca Prună”, afirmă parlamentarii UDMR.
Biroul Permanent al Senatului a clasat proiectul de lege la finalul anului trecut, dar UDMR a considerat acum că trebuie să propună din nou proiectul, susținând că altfel România riscă un proces și eventuale penalități la Curtea de Justiției a Uniunii Europene.
