Scăderea prețurilor la medicamentele eliberate pe bază de rețetă cu până la 20% de la 1 iulie a fost poate cel mai important eveniment de pe piața farmaceutică în acest an, care a afectat vânzările pe acest segment ale tuturor jucătorilor, producători, distribuitori și farmacii. Mulți dintre ei însă au compensat prin exporturi, creșteri pe OTC-uri și campanii de marketing.
Din iulie, prin aplicarea unui ordin din 2009, România are cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană atât la medicametele originale, cât și la cele generice.
Potrivit studiului Pharma & Hospital Report realizat de Cegedim, reducerea prețurilor la medicamente a determinat o scădere cu 9,9% a valorii pieței farmaceutice în trimestrul al treilea, față de cel anterior, la 2,74 miliarde lei la preț de distribuție.
"Reducerea prețurilor aplicată la 1 iulie pentru medicamentele pe bază de prescripție a determinat o scădere semnificativă a acestui segment (-16,2% în valoare, -1,9% în volum), care este cel mai important din piață, atât ca valoare, cât și ca importanță terapeutică. Efectele acestui tip de măsuri se fac deja simțite, multe medicamente găsindu-se cu dificultate, însă efectele majore se vor face simțite anul viitor", declara Petru Crăciun, director general Cegedim.
Această reducere nu se va vedea însă pe termen lung și în buzunarul pacienților, pentru că medicamentele ieftine dispar de pe piață, iar alternativele sunt mult mai scumpe, potrivit producătorilor de profil. Totodată, în cazul variantelor originale, scumpe, diferența de preț față de alte piețe le fac atractive pentru piețele mai bogate ale Uniunii Europene, cresc exporturile paralele și disponibilitatea acestor produse pentru pacienții români scade.
Toți jucătorii din piața au arătat la unison că prin această scădere de preț, statul nu a făcut nicio economie, dar un semnal pozitiv, cel puțin pentru producători, vine din scăderea taxei clawback, una dintre marile dureri ale acestora.
Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România a lansat o ipoteză și mai dramatică pentru sectorul farmaciilor, care se vor înjumătăți dacă această grilă de prețuri va fi menținută.
Anul a început cu insolvența ADM Farm. Farmaciile Centrofarm și distribuitorul Europharm, în prim-planul tranzacțiilor din acest an
ADM Farm, unul dintre marii distribuitori de medicamente, cu afaceri de puțin peste 100 milioane euro în 2014 a cerut la începutul anului intrarea în insolvență, după ce în 2014 solicitase o procedură de concordat preventiv. Afacerile ADM Farm au scăzut constant în perioada 2011 - 2014, aproape înjumătățindu-se, de la 781 milioane lei la 455 milioane lei, iar din 2013 compania înregistra pierderi.
Distribuitorul a fost înființat în 1998, ca o asociere între prieteni. Compania a început să aibă dificultăți după moartea unuia dintre fondatori, Dragoș Pop, în 2012. Acționarii companiei sunt Elena Pop și Alin Iosep.
ADM Farm este vizată și într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani în domeniul tranzacțiilor cu medicamente, în care inclusiv Alin Iosep a fost reținut în mai pentru 24 de ore.
ADM Farm este parte dintr-un grup de firme care mai cuprinde alături de distribuitorul de produse parafarmaceutice PDG (Para Distribution Group) și farmaciile Sante.
Rețeaua Help Net, controlată de omul de afaceri Ovidiu Buluc, a preluat în acest an fondul de comerț aferent unui număr de 19 farmacii aparținând Centrofarm, în special din centre comerciale, din 10 localități, respectiv București, Brașov, Bușteni, Buftea, Constanța, Iași, Suceava, Târgu Mureș, Râmnicu Sărat, Sat Geamăna (Comuna Bradu). Din datele Ministerului Sănătății reiese însă că și alte fonduri de comerț ale Centrofarm au fost preluate pe parcursul anului de alte rețele de farmacii.
Help Net operează 200 de farmacii și avut anul trecut afaceri de 389 milioane de lei (88 milioane de euro), față de 366 milioane de lei (83 milioane de euro), în 2013.
Ovidiu Buluc controlează și 69,27% din acțiunile grupului farmaceutic Farmexim și vrea să preia integral compania, iar luna aceasta a făcut o ofertă acționarilor minoritari, în număr de 30 de persoane fizice.
GSK România a semnat în acest an acordul de vânzare a distribuitorului de medicamente Europharm către compania de distribuție de bunuri de larg consum Interbrands, care își face astfel intrarea pe segmentul distribuției farma.
Europharm Distribuție este una dintre cele mai importante companii de distribuție a medicamentelor (top 5), activă pe piața locală de peste 20 de ani (din 1994).
Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor Publice, afacerile Europharm Distribuție au scăzut anul trecut cu aproape 10%, la 870,9 milioane lei (197 milioane euro), dar a trecut pe profit.
Ultimul an pentru fabrica de medicamente Europharm Brașov și primul pentru Polisano Pharmaceuticals
După vânzarea Europharm Distribuție, GSK rămâne din 2016 doar cu partea de import de medicamente. Anul 2015 a fost ultimul de funcționare pentru fabrica de medicamente pe care o deținea la Brașov.
GSK a anunțat încă din 2013 că renunță la fabrica din Brașov, ca urmare a supracapacității de producție la nivelul grupului pentru unele medicamente. La vremea respectivă, GSK intenționa să vândă fabrica unui investitor cu același domeniu de activitate. Zece luni mai târziu, compania a anunțat că nu a găsit cumpărător și a decis închiderea unității, clădirile și terenul pe care se află acestea fiind scoase la vânzare.
Fabrica a lucrat anul acesta la capacitate maximă, pentru a constitui stocuri, concomitent cu transferul produselor către alte fabrici din Spania și Polonia ale GSK și găsirea unui cumpărător pentru clădiri și terenuri. Astfel, Parasinus - unul dintre cele mai cunoscute OTC-uri folosite în tratarea răcelilor, fabricat de GSK la Brașov - va fi produs în Spania.
Referitor la cei peste 200 de angajați ai fabricii care își pierd locul de muncă, GSK arăta că aceștia vor primi pachete compensatorii și suport în găsirea unui nou job. Fabrica din Brașov a fost înființată în 1994 de omul de afaceri Mihai Miron.
Între timp, anul acesta, grupul farmaceutic Polisano, deținut de familia Vonica, a pornit producția la o fabrică de medicamente - Polisano Pharmaceuticals, cu precădere oncologice, la Sibiu, în urma unei investiții de 67 milioane euro. Pentru această investiție, Polisano a atras fonduri europene. Ulterior, grupul a deschis și un centru de bioechivalență de 2 milioane euro.
Teva, noul proprietar al fabricii de medicamente oncologice Actavis-Sindan Pharma din București
Compania farmaceutică israeliană Teva este noul proprietar al fabricii de medicamente oncologice Actavis-Sindan Pharma din București, după un acord la nivel internațional prin care Teva preia divizia de medicamente generice a grupului Allergan (fost Actavis), din care face parte și unitatea din România.
La nici o lună de la finalizarea tranzacției dintre Actavis și Allergan, în urma căreia Actavis a preluat numele companiei pe care a cumpărat-o, noul grup a vândut divizia de medicamente generice către Teva, pentru 33,75 de miliarde de dolari în numerar și 6,75 de miliarde de dolari în acțiuni, anunțând că se va concentra pe un nou model de business - Growth Pharma. Finalizarea tranzacției este estimată pentru primul trimestru din 2016.
În România, prin preluarea activității Allergan-Actavis, Teva urcă de pe locul 17 pe 9 în piața farmaceutică, cu vânzări cumulate de circa 474 milioane lei (107 milioane euro) și o cotă de piață de 3,8%, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Cegedim din perioada iulie 2014 - iunie 2015.
Ulterior, gigantul farmaceutic american Pfizer a ajuns la un acord cu Allergan, producătorul Botox, pentru fuzionarea activităților celor două companii, într-o tranzacție de 160 miliarde de dolari, cea mai mare operațiune de acest fel din istoria industriei farmaceutice.
CITEȘTE ȘI UPDATE: Pfizer fuzionează cu Allergan, într-o tranzacție evaluată la 160 miliarde dolari Ipoteza interzicerii publicității pentru medicamentele fără rețetă a încins spiritele pe final de an
Reclamele explicite la medicamente difuzate la TV și radio vor fi interzise, urmare a unui proiect care a trecut de Parlament și transmis spre promulgare președintelui. Argumentul parlamentarilor este că pacienții ar trebui să se adreseze medicului, nu să se trateze "după ureche" în baza celor auzite la radio sau TV despre un medicament.
Actul normativ prevede și interzicerea publicității la TV și radio pentru farmacii, care induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau un etalon pentru celalalte farmacii, fiind interzise și reclamele la farmacii care reprezintă publicitate mascată pentru medicamente.
Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), declara pentru Profit.ro că interzicerea totală a publicității pentru medicamentele fără rețetă este o suprareglementare inutilă care afectează nu numai firmele, ci și statul și românii.
CITEȘTE ȘI Damian: Interzicerea publicității la medicamentele fără rețetă, o suprareglementare inutilă
