Cererea formulată de România și adresată Maltei de extrădare a prințului Paul a fost respinsă de Curtea de Apel, după ce aceasta a constatat un "risc real și personal" de încălcare a drepturilor fundamentale ale acestuia, relatează The Times of Malta.
Prințul Paul a fost arestat în aprilie pe baza unui mandat european de arestare și a fost ținut în arest timp de două luni până când i s-a acordat eliberarea pe cauțiune, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Prințul Paul, în vârstă de 77 de ani, a fugit din România în 2020 și s-a stabilit la Paris, după ce a fost găsit vinovat de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare de lângă București, asupra cărora autoritățile au afirmat că și-a revendicat în mod fals dreptul de proprietate. El a fost condamnat în România la trei ani și patru luni de închisoare, dar avocații săi au susținut că acuzațiile penale împotriva sa au fost motivate politic și că este persecutat politic.
În timp ce locuia la Paris, prințul Paul a contestat cu succes în fața instanțelor franceze o cerere similară de extrădare din partea autorităților române. (Numai că, la sfârșitul lunii trecute, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit clar că justiția din Franța nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României - n.r.)
Solicitarea autorităților române ca Malta să îl extrădeze pe prinț a fost inițial respinsă de magistratul Leonard Caruana pe motiv că acesta ar suferi o încălcare a drepturilor fundamentale dacă ar fi trimis înapoi în România. Pe lângă evidențierea condițiilor "terifiante" din închisorile românești, avocații săi au susținut, de asemenea, că prințul a fost victima unei persecuții politice. Această decizie a fost anulată apoi în apel, iar cauza a fost trimisă din nou în fața magistraților pentru ca procedurile să înceapă din nou.
Cea de-a doua instanță, prezidată de magistratul Donatella Frendo Dimech, a confirmat cererea de extrădare și nu a analizat aspectele legate de drepturile omului, afirmând că Cadrul juridic al Consiliului European exclude o astfel de posibilitate.
Avocații prințului Paul au inițiat proceduri separate în fața instanțelor constituționale, care au condus la o pronunțare istorică. Cei trei judecători care prezidează Curtea Constituțională au declarat că, în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, instanțele cu competență penală au "datoria de a decide dacă, pe baza probelor, există un risc real ca predarea persoanei căutate să conducă la tratamente inumane și degradante". Judecătorii au subliniat că orice argument contrar "este greșit". A afirma că instanțele penale nu au competența de a se aventura în chestiuni legate de drepturile omului în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare ar duce la "o lipsă de punere în aplicare a legislației europene, inclusiv a Cartei drepturilor omului a UE, ceea ce ar putea avea consecințe asupra procedurilor", au spus judecătorii constituționali.
La pronunțarea hotărârii finale de luni, Curtea de Apel Penală, prezidată de judecătoarea Edwina Grima, a făcut referire la această declarație constituțională. Într-o hotărâre de 73 de pagini, aceasta a menționat vârsta, problemele de sănătate și statutul special al persoanei solicitate, care este un membru al familiei regale române, recunoscut ca moștenitor legitim al tronului în 2012, după ani de dispute. Acest statut, care este "încă supus controversei", părea să fie "în centrul condamnării pronunțate" împotriva lui Paul al Romaniei de către Înalta Curte a României, potrivit judecătoarei.
În lumina preocupărilor europene și internaționale cu privire la condițiile din închisorile din România, "cu un accent special asupra închisorii București-Rahova, care a făcut obiectul mai multor cazuri de încălcare a drepturilor omului" și care urma să îl găzduiască pe Paul al României, instanța a concluzionat că "riscul real și personal" de încălcare a drepturilor omului nu poate fi exclus. Prin urmare, instanța a admis recursul acestuia, a revocat decizia magistraților și a dispus eliberarea lui Paul al României, declarând că, în cazul în care mandatul european de arestare ar fi executat, ar exista un risc real ca acesta să fie supus unui tratament inuman și degradant.
Avocații Jason Azzopardi, Kris Busietta și Alessandro Farrugia l-au asistat pe prințul Paul al României.
