Ursula von der Leyen, realeasă joi la conducerea Comisiei Europene (CE), nu este singura femeie în sferele înalte ale Uniunii Europene (UE), al cărei corp conducător s-a feminizat, iar după un prim tur de orizont patru femei și un bărbat se află sau urmează să se afle în curând în posturi-cheie în Europa Celor 27, relatează AFP.
URSULA VON DER LEYEN, FAȚA UE
Prima femeie care deține președinția CE, germanca în vârstă de 65 de ani a obținut încrederea majorității eurodeputaților pe o perioadă de încă cinci ani la șefia Executivului european, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Adepta unei comunicări milimetric de precise, fostul ministru al Apărării al Angelei Merkel a știut să se impună după un prim mandat zguduit de turbulențe, pandemia covid-19 și Războiul din Ucraina, și să încarneze politica UE, în pofida provocării unor tensiuni.
"VDL" și-a forjat imaginea unei conducătoare puternice în timpul "sofagate", protestând față de comportamentul considerat sexist al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan și Consiliului European Charles Michel de a o plasa la distanță, pe o canapea în timpul unei vizite în Turcia.
KAJA KALLAS, DIPLOMATA-ȘEFĂ DESEMNATĂ
Premierul eston Kaja Kallas - care a demisinat luni - urmează, la rândul său, să obțină aprobarea Parlamentului European (PE) pentru a prelua în mod oficial frâiele diplomației europene.
Acest vot urmează să aibă loc în toamnă.
Această avocată de meserie, în vârstă de 47 de ani, a fost desemnată de către statele membre UE să-i succeadă spaniolului Josep Borrell, care a succedat două femei - italianca Federica Mogherini și britanica Catherine Ashton.
Supranumită ”Doamna de Fier” la Tallinn, fiica fstului comisar european Siim Kallas este o adeversară hotărâtă a Kremlinului.
Sub conducerea sa, Guvernul eston a scos din spațiul public monumente de război datând din epoca sovietică, o fermitate din cauza căreia a ajuns în februarie pe lista persoanelor căutate de către Moscova.
ROBERTA METSOLA, ȘEFA PARLAMENTULUI
De asemenea o susținătoare foarte activă a Ucrainei, conservatoarea malteză Roberta Metsola, în vârstă de 45 de ani, a obținut marți la Strasbourg un al doilea mandat de doi ani și jumătate la președinția Parlamentului European (PE).
Ajunsă în această funcție la începutul lui 2022, ea era atunci cea mai tânără femeie care prelua șefia adunării. Este a treia femeie care o deține, după franțuzoiacele Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002).
În primul său mandat, zguduit de scandalul Qatargate cu privire la suspiciuni de corupție a unor aleși, PE a adoptat legislații de mediu, Pactul Verde, reglementări fără precedent impuse giganților digitali și Pactul Migrației al UE.
Credincioasă poziției împotriva avortului a partidului său naționalist maltez, Metsola s-a angajat la accederea la președinție să apere pozițiile oficiale ale instituției, să ”meargă mai departe pentru a garanta și apăra drepturile femeilor” și să contracareze violențele cărora le sunt supuse femeile. Ea a reiterat marți aceste priorități.
ANTONIO COSTA, ȘEFUL CONSILIULUI
La șapte luni după ce a demisionat din postul de premier, socialistul portughez Antonio Costa se impune la Bruxelles, unde a fost ales, la sfârșitul lui iunie, președinte al Consiliului European, organul care definește orientările și prioritățile politice ale UE.
Un tactician pragmatic și abil, el a dovedit că este capabil să poarte negocieri dificile, ca în 2020, când a contribuit la convingerea premierului naționalist ungar Viktor Orban să nu blocheze planul european de relansare economică post-covid, crucial în Portugalia.
Simțul compromisului urmează să fie un atu prețios acestui jursit în vârstă de 63 de ani - cu origini indiene - la șefia cenaclului șefilor de stat și de guverne ai Celor 27.
El urmează să-i succeadă lui Charls Michel al 1 decembrie.
CHRISTINE LAGARDE, GARANTA EURO
Prima femeie la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, în vârstă de 68 de ani, a sosit la Frankfurt în 2019, după ce a fost prima femeie ministru al Economiei franceze și prima directoare generală a Fondului Monetar Internațional.
Lăudată pentru sângele său rece în timpul furtunilor economice, ea se distinge prin poziția favorabilă pe care o are față de includerea luptei împotriva modificărilor climatice în politica monetară, o idee care nu se bucă încă de unanimitate în mediul bancherilor centrali, lângă care se va afla până în 2027, în cazul în care își duce la bun sfârșit mandatul de opt ani la BCE.
La jumătatea mandatului, acțiunea lui Lagarde, într-un context inflaționist, era judecată drept mediocră de către o majoritate a personalului instituției, spre deosebire de predecesorii săi, potrivit unei anchete interne a Sindicatului Ipso, publicată în ianuarie.
