Programul Prima Casă ar trebui modificat de anul viitor, astfel încât să-i țintească pe cei care au venituri sub salariul mediu pe economie, după ce începând cu anul trecut fondurile au mers și către cei care-și permit locuințe mai scumpe, spune Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale a României. Oficialul BNR recomandă debitorilor să ia credite ipotecare cu dobânzi fixe (imposibil în cazul Prima Casă, n.r.), pentru a se proteja de variația ratelor și atrage atenția asupra creșterii gradului de îndatorare în rândul persoanelor cu venituri reduse.
Creșterea economică este peste potențial, băncile și-au curățat bilanțurile și pot susține creditarea și fără garanții de stat, explică viceguvernatorul Voinea, într-o conferință de presă cu ocazia prezentării ediției de toamnă a Raportului de Stabilitate Financiară. Cu toate acestea, oficialul BNR spune că Guvernul nu trebuie să renunțe la programul Prima Casă, lansat în 2009, ci că acesta trebuie modificat pentru a credita pe cei cu venituri sub medie.
“Prima Casă a jucat un rol activ în limitarea dezintermedierii financiare”, spune Voinea. “Acest program poate să continue, dar mai bine țintit, pentru cei care câștigă sub salariul mediu”, adaugă el.
Pe de altă parte, BNR avertizează asupra supra-îndatorării persoanelor cu venituri reduse, în condițiile în care ponderea ratelor lunare în venitul disponibil a crescut în ultimii ani, inclusiv pe fondul creșterii mediei veniturilor populației și a economiei, ceea ce, în opinia oficialului BNR, arată că avansul economic nu este bine distribuit.
Voinea atribuie această evoluție creșterii prețurilor proprietăților rezidențiale. El susține că nu există o discrepanță între faptul că BNR a dus o politică monetară relaxată, cu dobânzi reduse, care au permis accesul mai facil la credite, concomitent cu susținerea programului Prima Casă, și avertismentele de acum privind creșterea serviciului datoriei, în contextul în care ratele de dobândă cresc.
"Aceste vulnerabilități ale populației nu vin din politica monetară", spune Voinea, precizând că BNR s-a aliniat trendului global de dobânzi reduse, în condițiile în care economia performa sub potențial.
Voinea și-a schimbat poziția privind Prima Casă după ce a ajuns în board-ul BNR. În 2009, economistul compara programul cu creditele subprime (substandard) din Statele Unite ale Americii, una dintre cauzele crizei financiare și opina că chiar dacă ar fi fost să ne scoată din criza curentă, "ne-ar băga peste niște ani într-o altă criză". Voinea a reiterat opinia și în 2010, însă, acum, susține de la pupitrul BNR că trebuie creditate persoanele cu venituri reduse, adică cele substandard.
BNR calculează că o creștere de 2 puncte procentuale a dobânzii crește serviciul datoriei de la 65% la 75% pentru treimea de debitori cu veniturile cele mai reduse, în condițiile în care rata ROBOR după care sunt indexate creditele a sărit deja cu 1 punct procentual de la momentul realizării exercițiului.
Băncile acordă credite preponderent cu dobânzi variabile, ceea ce a fost util debitorilor în ultimii ani, în condițiile în care ROBOR a scăzut la minime istorice. Acum, Voinea recomandă debitorilor să ia credite ipotecare cu dobânzi fixe, pentru a fi protejați de fluctuația ratelor.
Creditele Prima Casă, care au dominat finanțarea acordată de bănci în ultimii ani, sunt disponibile, prin lege, doar în varianta cu dobândă variabilă, indexată la ROBOR.
Prin Prima Casă, statul a acordat peste 204.000 de garanții, în valoare totală de 17,5 miliarde lei, pentru credite de circa 35 de miliarde de lei, reprezentând 60% din stocul de credit ipotecar din sistemul bancar.
Acest program s-a deschis anul trecut spre cei cu venituri mai ridicate, care au cumpărat locuințe mai scumpe decât plafonul de credit de 57.000 de euro, după ce unii dintre debitori au făcut “un fel de arbitraj de piață”, explică Voinea.
Florin Georgescu, prim-viceguvernator, explica, recent, că e nevoie de modificarea programului pentru a anula o modificare anterioară care a permis achiziția de locuințe mai scumpe, cu credite acoperite parțial de garanția statului.
Guvernul Cioloș a adoptat un memorandum, anul trecut, prin care stabilea plafoane anuale de garanții de câte 2 miliarde de lei pentru perioada 2018-2020.
