LISTA miniștrilor din noul Guvern. Biografia și averea fiecărui ministru

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunțat astăzi cine va face parte, în calitate de ministru, din noul Guvern, la conducerea căruia a fost nominalizat Sorin Grindeanu.

Premierul desemnat Sorin Grindeanu va depune lista Guvernului și programul de guvernare la Parlament, iar apoi vor fi convocate  Birourile permanente reunite.

Miercuri, 4 ianuarie, miniștrii propuși vor fi audiați în comisiile parlamentare, între orele 8.00 și 14.00. La ora 15.00, va fi convocat plenul reunit al Parlamentului pentru prezentarea programului de guvernare și votul de învestitură al Guvernului.

Noul Executiv ar urma să depună jurământul în 4 ianuarie, la ora 19.00, Sorin Grindeanu intenționând ca prima ședință a Guvernului să fie în aceeași zi, la ora 21.00.

CITEȘTE ȘI TABEL Guvernul își dezvăluie salariile. Cât câștigă "în mână" premierul, șeful de cabinet și consilierii

Lista miniștrilor din Guvern:

Conform informațiilor centralizate de News.ro

Deputatul PSD Viorel Ștefan, propus pentru conducerea Ministerului Finanțelor, este membru PSD de 24 de ani și doctor în economie n perioada 1980-1987, Viorel Ștefan a fost economist la Întreprinderea de Navigație Fluvială NAVROM Galați, după care, până în 1991 a fost șef serviciu la aceeași societate.

În intervalul 1991-1996, social-democratul a deținut funcția de director general la Compania de Navigație Fluvială Română NAVROM SA Galați, după care a fost președintele instituției. Timp de 12 ani, până în 2008, Viorel Ștefan a fost senator PSD.

CITEȘTE ȘI INEDIT Politicieni, oameni de business și lideri de sindicat dezvăluie ce job ar fi avut astăzi dacă regimul comunist continua

Între anii 1995-2001, a fost președintele Asociației Armatorilor și Operatorilor Portuari Fluviali din România, iar între 2000 – 2004 a condus Comisia de buget finanțe.

De asemenea, acesta a fost decorat cu Ordinul Național "Pentru Merit" în grad de Cavaler.

Potrivit declarației de avere, Viorel Ștefan deține un teren intravilan în Galați cu o suprafață de 2.523 mp pe care l-a cumpărat în 2010, o casă de locuit de 285 mp, precum și un apartament în București de 195,61 mp pe care l-a achiziționat în 2015.

Social-democratul a mai precizat în declarația de avere că are un autotusim Seat-Ibiza și o mașină Toyota Auris.

Viorel Ștefan are deschise patru conturi la Unicredit Bank, cu solduri la zi de 1.528,19 lei, 10,34 USD, 3,4 EURO și 14.372,19 lei. Social-democratul mai are deschis un cont la BCR unde are un sold de 25.000 de lei și un cont la BRD cu o valoare la zi de 550 lei.

Deputatul PSD are și datorii: un credit în valoare de 110.000 USD scadent în 2019 și unul în valoare de 1.350.000 lei cu scadență în 2024. Social-democratul are și un card de credit în valoare de 30.186 lei.

Viorel Ștefan are o indemnizație anuală de la Parlamentul României de 64.905 lei, în timp ce soția sa, Mihaela Ștefan, are un salariu anual de 15.600 lei. Social-democratul a încasat din dividende 585.527 lei. 

Social-democrata Ana Birchall, propusă de PSD ministru delegat pentru Afaceri Europene în Guvernul Grindeanu, are 43 de ani, iar de 11 ani este membru PSD, fiind consiliera lui Mircea Geoană, pe vremea când acesta era ministru de Externe, și a lui Victor Ponta, când fostul lider al PSD era prim-ministru. Ea are, alături de soțul său, cinci locuințe, două dintre ele în SUA, investiții financiare în străinătate în valoare de 23 de milioane de euro, plasamente de 556.367 de lei, 60.071 de euro și 66.667 de dolari, precum și 13 conturi și depozite bancare.

CITEȘTE ȘI FOTO Prima carte electronică de identitate, care va înlocui actul utilizat în prezent de populație

Ana Birchall s-a născut în 30 august 1973, în orașul Mizil, județul Prahova, și este căsătorită cu Martyn Birchall, alături de care are un copil. Este licențiată în Științe Juridice la Universitatea București, Facultatea de Drept, în anul 1996 absolvind și Facultatea de Drept și Relații Internaționale Nicolae Titulescu, ca șef de promoție.

Ulterior, Ana Birchall a urmat cursuri de master în Drept la Yale Law School, Yale University, SUA, iar în 2002 a devenit doctor în Drept la Yale Law School.

În 1996, s-a angajat pe postul de Șef Oficiu Juridic la S.C Omniasig S.A, iar în perioada 2002- 2003 a fost avocat la White & Case LLP în New York, SUA. Ulterior, până în 2004, ea a deținut funcția de consilier al ministrului Afacerilor Externe Mircea Geoană, după care a fost consilier la Comisia de politică externă din Senat.

Din 2005, este lector universitar la Universitatea “Dimitrie Cantemir” București, iar timp de doi ani, între 2008 - 2010, a fost avocat la White& Case LLP București.

Imediat după aceea, Ana Birchall a deținut funcțiile de șef al Grupului de practică în domeniul Restructurărilor Financiare și Insolvență și a fost avocat la Mușat și Asociații - Restructuring & Insolvency.

Din iulie până în decembrie 2012, social-democrata a fost consilier al prim-ministrului de la acea vreme Victor Ponta. Începând din 2013, ea este membru în Global Advisory Council WeConnect International și ambasador al ONG-ului Vital Voices, înființat de Hillary Clinton în programul Global Ambassadors. Ana Birchall mai este membru în Comitetul Executiv al Yale Law School Association și Înalt Reprezentant al prim-ministrului pentru afaceri europene și parteneriat cu Statele Unite ale Americii (funcție neretribuită).

În 9 decembrie 2012, Ana Birchall a obținut primul mandat de deputat, fiind membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, membru în Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru aderarea României în spațiul Schengen și președinte al Grupului parlamentar de prietenie România- India. La alegerile din 11 decembrie, Birchall a câștigat un nou mandat de deputat din partea PSD Vaslui. În legislatura trecută, ea a fost președinte al Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților, comisie condusă acum de Victor Ponta.

Activitatea politică și-a început-o în 2005, când a devenit membru PSD și secretar executiv pe probleme de tineret și egalitate de șanse, din 2007 până în 2009 fiind șef al Departamentului de Educație și Cercetare PSD. De asemenea, din 2012 a fost consilier al președintelui formațiunii pe probleme de politică externă, în prezent deținând și funcția de secretar general adjunct (Relații Internaționale) al PSD.

Conform celei mai noi declarații de avere, Ana Birchall deține în Dorna Arini, județul Suceava, trei terenuri extravilane cu o suprafață totală de 37.894 de metri pătrați, precum și un apartament în București de 50 de metri pătrați. Împreună cu soțul său, social-democrata mai are un apartament în Capitală, o casă de vacanță în Dorna Arini, precum și o casă de locuit în New Haven, SUA. De asemenea, cei doi mai au un apartament de 180 de metri pătrați în New York.

Birchall deține un autoturism Volvo XC 90, bijuterii în valoare de aproximativ 46.000 euro, precum și un lingou de aur. Ea are deschise 13 conturi și depozite bancare în care deține 194.440 de dolari, 162.289 de lei, 25.538 euro și 48.885 de lire sterline.

De asemenea, Ana Birchall are plasamente în titluri de stat, certificate și obligațiuni în valoare de 556.367 lei și 60.071 euro la BCR Erste Bond Flexible, 66.667 dolari (obligațiuni) la BCR, 21.556 lei la BRD (Fondul Simfonia) și investiții financiare în străinătate în valoare de 23 de milioane de euro.

CITEȘTE ȘI LISTA Banca Națională dezvăluie salariile angajaților

Ea are însă și un credit la Washington Mutual SUA, scadent în 2018, cu o valoare la contractare de 153.000 USD, precum și un credit la Citibank, SUA, scadent în 2017, cu o valoare la contractare de 238.970 de dolari. Social-democrata mai are un card de credit la BCR România de 9.947,70 euro.

La venituri, deputatul PSD are declarată indemnizația de 76.778 de lei de la Parlament, în timp ce soțul său a avut un venit anual de 108.000 de dolari obținut dintr-o colaborare. De asemenea, cei doi au obținut împreună 68.850 de dolari din închirierea unor imobile în SUA. Ana Birchall a mai câștigat 97,51 lei din dobânzi pentru depozite, precum și 2.887,50 de dolari din încadarea unor cupoane cu titluri de stat.

Social-democrata mai are trecută în declarația de avere și suma de 20.000 de dolari obținută ca despăgubire în urma procesului pe care l-a avut cu Iosif Buble.

Ana Birchall a câștigat procesul pe care i l-a intentat ziaristului Buble, pe care l-a acuzat de denigrare a numelui ei, după ce acesta a publicat pe blogul său, în 2008, un filmuleț obscen în care susținea ca protagoniștii erau ea și un bărbat despre care s-a speculat că ar fi Mircea Geoană.

Sevil Shhaideh, propusă ca vicepremier și ministru al Dezvoltării și Fondurilor Europene, are 52 de ani, este de religie musulmană, este absolventă de ASE, iar timp de aproape 20 de ani a lucrat în Consiliul Județean Constanța, instituție condusă, din 2004 și până în vara acestui an, de Nicușor Constantinescu. În ultima declarație de avere, ea a menționat un apartament în Constanța, precum și mai multe proprietăți din Siria ale soțului ei, Shhaideh Akram.

Sevil Shhaideh s-a născut în 4 decembrie 1964.

Ea a absolvit în anul 1987 Facultatea de Planificare Economică și Cibernetică a Academiei de Științe Economice și are un masterat în Managementul Proiectelor de Afaceri obținut la Universitatea Ovidius din Constanța. De asemenea, are mai multe specializări - expert în administrația publică, manager ONG, obținute în SUA din partea USAID, în anii ’90 și la începutul anilor 2000.

Primul său loc de muncă a fost la Trustul pentru Mecanizarea Agriculturii Constanța, ca analist programator, în perioada 1987 - 1991, iar din 1991 și până în 1993 a fost manager de sisteme informatice la Direcția de Muncă și Protecție Socială a județului Constanța.

Din 1993, Sevil Shhaideh s-a angajat la Consiliul Județean Constanța, unde până în 2007 a ocupat funcția de director de sisteme informatice, în timp între 2007 și 2012 a fost director general în Direcția Generală de Proiecte din Consiliul Județean Constanța. De asemenea, între 2007 și 2012 a fost și coordonator în cadrul Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, ocupându-se, printre altele, de elaborarea amendamentelor cu privire la actele normative ce reglementează administrația publică locală.

CITEȘTE ȘI FOTO&VIDEO Lamborghini Huracan Spyder, Bentley Flying Spur S și McLaren 570GT, considerate cele mai bune mașini de lux din 2016

În 2015, Sevil Shhaideh a fost numită secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care ministru era Liviu Dragnea. După demisia acestuia din funcția de ministru, Sevil Shhaideh a preluat prerogativele sale, conducând Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din mai până în noiembrie 2015. La învestirea în funcția de ministru, ea a jurat pe Coran.

Sevil Shhaideh s-a căsătorit în 2011, iar martori la acel eveniment au fost președintele Consiliul Județean Constanța din acea perioadă, Nicușor Constantinescu, dar și Liviu Dragnea. La momentul numirii ei în Ministerul Dezvoltării, a apărut informația conform căreia Liviu Dragnea i-ar fi fost naș, însă liderul PSD a negat, precizând că în religia musulmană nu există nași și că el doar a fost martor, alături de alții, la căsătoria acesteia.

Sevil Shhaideh s-a aflat la un moment dat și pe lista de parlamentari a PSD Constanța pentru alegerile din 11 decembrie 2016, pe un loc eligibil, dar în cele din urmă nu a mai candidat.

În cea mai recentă declarație de avere, din mai anul acesta, când ocupa funcția de consilier la Ministerul Dezvoltării, ea scrie că are un apartament de 47 de metri pătrați în Constanța, dobândit în 1994. De asemenea, mai are trecute proprietăți din Siria ale soțului ei, Shhaideh Akram. Una dintre acestea este un apartament de 95 de metri pătrați dobândit în 1993 prin cumpărare, locul în care se află fiind șters din document. Alte două apartamente, de 145 și de 180 de metri pătrați, se află în Damasc, primul fiind construit în 2003 și cel de-al doilea fiind cumpărat în 2013.

Sevil Shhaideh are două conturi în lei deschise în 2011 la Raiffeisen Bank, unul de 423.817 lei și celălalt de 167.004 lei. Ea a acordat în nume personal un împrumut de 20.000 de euro lui Chhide Bachir. Shhaideh are și un credit la BRD de 60.000 de lei, contractat în 2012 și scadent în noiembrie 2017. În aceeași declarație de avere, ea are trecute venituri de 30.647 de lei ca secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, 61.900 d elei ca ministru și 92.969 de lei ca membru într-un consiliu al Eximbank. Conform declarației de interese, este acționar la Coremar (cupon gratuit) și la Rosyr International SRL, firmă radiată. De asemenea, este și vicepreședinte la Asociația Dispeceratul Civic.

Senatorul ALDE Teodor Meleșcanu, propunerea pentru Ministerul de Externe, a mai ocupat această funcție între 1992 și 1996, apoi din nou în 2014, pentru doar opt zile, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, când a fost însărcinat cu rezolvarea problemelor legate de votul din diaspora, însă a fost criticat pentru rezultate. El a fost și ministru al Apărării în Guvernul Tăriceanu și a fost numit în 2012 șef al SIE de către Traian Băsescu.

Teodor Meleșcanu s-a născut în Brad, Hunedoara, are 75 de ani și este diplomat de carieră de 50 de ani, primind gradul diplomatic în 1966.

A absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1964 și a urmat cursuri postuniversitare pe relații internaționale între 1964 și 1966, primind titlul de Dotor în Drept Internațional în 1973 de la Universitarea din Geneva.

Din 1966 a fost angajat al Ministerului Afacerilor Externe, ajungând la gradul de ambasador. Înainte de 1989, Meleșcanu a activat în cadrul Misiunii Permanente a României de pe lângă Organizația Națiunilor Unite.

După Revoluție, Meleșcanu a continuat să activeze în MAE, ajungând secretar de stat, iar apoi ministru de Externe în 1992, în timpul guvernării Nicolae Văcăroiu.

CITEȘTE ȘI FOTO Crăciunul ilustrat și comentat în presa românească a anilor '30-'40. De la desene de Victor Ion Popa, la întâmplările de tinerețe ale lui Constantin Bacalbașa și reclame vechi

După încheierea acestui mandat, Meleșcanu devine senator al PDSR, însă după un an demisionează și, în 1997, a fondat partidul ApR (Alianța pentru România), alături de foști alți membri ai PDSR, candidând și la alegerile prezidențiale din 2000, însă a obținut sub 2% din voturi. După această perioadă, ApR fuzionează cu PNL, Meleșcanu primind astfel și funcții de conducere în partid.

În acea perioadă, Meleșcanu a fost și un apropiat al omului de afaceri Dinu Patriciu, pentru care a lucrat în grupul Rompetrol în Consiliul de Administrație.

Pe listele PNL candidează din nou la Senat în 2004, după o pauză de patru ani. În 2006, când era vicepreședinte al Senatului, a fost implicat în scandalul nepoatei senatorului PNL Norica Nicolai, care a votat în locul ei în plen. Meleșcanu a fost atunci surprins de camerele de luat vederi escortând-o pe nepoata liberalei la ieșirea din spatele plenului.

În 2007, spre finalul mandatului Guvernului Tăriceanu, Meleșcanu este numit ministru al Apărării, iar la începutul lunii ianuarie devine, pentru o lună, și ministru interimar al Justiției, pe fondul scandalului între Tăriceanu și președintele Traian Băsescu privind numirea Noricăi Nicolai.

În 2008, candidează din nou pentru un mandat de senator, din partea PNL, dar demisionează în 2012, înainte de finalizarea mandatului, după ce președintele Traian Băsescu l-a numit șeful Serviciului de Informații Externe. Anterior, fusese propus de PNL ca judecător la Curtea Constituțională, însă propunerea nu a trecut de plenul controlat de PDL-PSD.

După doi ani, în 2012, Meleșcanu demisionează din fruntea SIE pentru a reveni în politică, anunțându-și candidatura la alegerile prezidențiale din 2014.

După primul tur al alegerilor prezidențiale, în care a obținut doar puțin peste 1%, Teodor Meleșcanu anunță că îl va susține în al doilea tur pe candidatul PSD, Victor Ponta, care deja îl anunța pe Meleșcanu într-un post de consilier prezidențial după 16 noiembrie.

CITEȘTE ȘI FOTO&VIDEO Bugatti Chiron, testat în deșerturile din SUA, la temperaturi de 52 grade celsius

Între cele două tururi, Meleșcanu este propus și ministru de Externe, în locul lui Titus Corlățean, care demisionase ca urmare a scandalului provocat de scrutinul din diaspora, în care românii acuzau Guvernul că le-a împiedicat votul. Corlățean demisionase invocând faptul că nu poate înființa noi secții de votare între cele două tururi.

Mandatul lui Meleșcanu a durat însă doar 8 zile. În timpul său, Meleșcanu a suplimentat bugetul MAE pentru organizarea alegerilor, însă nici el nu a înființat noi secții, invocând restrângerile legale. În schimb, a anunțat că va dota secțiile de votare cu pixuri și formulare pentru "fluidizarea" procesului. În acele zile, Meleșcanu a făcut mai multe afirmații care au fost criticate, spunând că, pentru a reuși să-și exprime votul, românii din diaspora ar trebui să vină mai devreme la secție. În privința votului din Paris, cel mai controversat, ministrul de Externe le-a recomandat românilor să meargă la o altă secție de votare, aflată la 385 de kilometri de capitala franceză.

Odată cu demisia, venită la scurt timp după turul al doilea al prezidențialelor, Meleșcanu a spus că nu are ce să își reproșeze, pentru că votaseră de trei ori mai mulți români decât la primul tur.

După înfrângerea lui Victor Ponta și plecarea din MAE, Meleșcanu intră în aparatul de lucru al premierului Ponta, pe un post de consilier, în care stă însă doar un an, până în decembrie 2016. A fost eliberat din funcție de premierul Dacian Cioloș.

În ianuarie 2016, Teodor Meleșcanu își reia cariera politică, intrând în ALDE. El a candidat la alegerile parlamentare din decembrie pentru un nou mandat de senator, al patrulea.

Potrivit celei mai recente declarații de avere, completate în luna noiembrie, când și-a depus candidatura la alegerile parlamentare, Meleșcanu are teren forestier în Brașov de 4,5 hectare, precum și un teren agricol, de 5800 mp, ambele obținute prin moștenire.

El are un apartament în București de 127,6 mp și o casă în Chiajna, Ilfov, de 580 de mp. Meleșcanu deține și un autoturism Audi A6 din 2006.

La categoria obiectelor valoroase, senatorul ALDE a declarat patru ceasuri în valoare totală de 14.500 de euro.

Meleșcanu are un cont bancar de 83.422 de lei și nu are datorii.

CITEȘTE ȘI FOTO Un tablou de Nicolae Grigorescu a stabilit noul preț record pentru piața de artă românească

În anul anterior, Meleșcanu a obținut venituri de peste 40.000 de lei ca profesor la SNSPA, precum și aproape 15.000 de lei de la Universitatea Hyperion și Universitatea Titu Maiorescu.

Meleșcanu are și pensie de la MAE în valoare de 93.780 de lei anual. Meleșcanu a solicitat și pensie specială de parlamentar, de pe urma căreia a câștigat 13.000 de lei.

În vârstă de 38 de ani, Daniel Constantin, propus de PSD și ALDE să preia conducerea Ministerului Mediului, a intrat în politică în anul 2006, fiind promovat și susținut de Dan Voiculescu, căruia i-a succedat la conducerea Partidului Conservator. El a fost ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale în Guvernul Ponta, dar și vicepremier în al treilea Cabinet condus de Victor Ponta.

Daniel Constantin s-a născut la data de 26 iunie 1978, în Pitești, este căsătorit și are doi copii.

În 2002, a terminat Facultatea de Zootehnie din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, doi ani mai târziu absolvind un master în managementul calității și inovației. Daniel Constantin a mai urmat cursuri de "Îmbunătățirea eficienței personalului" la Scottish Agricultural College, precum și de "Îmbunătățirea managementului strategic" la Institutul de Administrație Publică Irlanda.

Între anii 2000 și 2003, Daniel Constantin a fost referent la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, după care a fost consilier la Cabinetul secretarului de stat pentru integrare europeană din Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale și coordonator al Corpului Consilierilor de Integrare Europeană din Ministerul Agriculturii. Ulterior, din 2006, el a ocupat funcția de director general/administrator al LOGICONS SA, precum și de director general la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

CITEȘTE ȘI GALERIE FOTO Țiriac a inaugurat un patinoar de 3,6 milioane de euro în Otopeni

El s-a înscris în anul 2006 în Partidul Conservator fondat de Dan Voiculescu, unde a coordonat activitatea Departamentului de Fonduri Europene. În anul 2010, el i-a succedat lui Dan Voiculescu la șefia partidului, fondatorul formațiunii retrăgându-se formal din conducerea PC.În 2011, când s-a format Alianța de Centru Dreapta dintre PC și PNL, Daniel Constantin a fost copreședinte al ACD, alături de Crin Antonescu, ulterior intrând în conducerea Uniunii Social-Liberale (USL).

În 7 mai 2012 a devenit ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale în Guvernul Ponta, iar în al treilea Cabinet condus de acesta a devenit și vicepremier.

La alegerile din 11 decembrie, a fost ales pentru un al doilea mandat de deputat în București din partea ALDE, el fiind și copreședinte al Alianței Liberalilor și Democraților, alături de Călin Popescu Tăriceanu. ALDE a rezultat din fuziunea, în anul 2015, a PLR (partidul format de Tăriceanu după plecarea din PNL) și PC.

Potrivit declarației de avere, Daniel Constantin deține, împreună cu soția sa, un teren intravilan în comuna Corbeanca, județul Ilfov, cu o suprafață de 460 mp, precum și o casă de 340 mp. În decembrie 2015, deputatul a vândut un apartament cu 1.136.770 lei.

În declarația de avere mai figurează datorii contractate în 2007 și 2008 de la Dan Voiculescu în valoare totală de 295.000 euro, precum și datorii la BRD și ING de 87.000 lei, respectiv 56.000 lei.

Daniel Constantin a primit și o donație în valoare de 45.000 euro. El a câștigat, în ultimul an fiscal, 121.386 lei din funcțiile de ministru și de deputat, în timp ce soția sa a avut venituri de 48.750 lei.

Florin Jianu, propus din partea PSD la conducerea Ministerului IMM-urilor și antreprenorilor, portofoliu nou creat, a făcut parte din Guvernul Ponta, ocupând poziția de ministru delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism în perioada martie-decembrie 2014, iar din aprilie anul trecut este președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Florin Nicolae Jianu, în vârstă de 40 de ani, a fost ministru delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism în Guvernul Ponta III, preluând funcția în martie 2014 de la Maria Grapini.

În luna decembrie a aceluiași an, portofoliul său a fost preluat de Andrei Gerea, care a devenit ministru al Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, în timp ce turismul a fost înglobat în Ministerul Economiei, condus de Mihai Tudose, care a fost nominalizat pentru aceeași funcție în Cabinetul Grindeanu.

CITEȘTE ȘI FOTO Palatul Cantacuzino, în care se află Muzeul Enescu, va fi restaurat pentru 10 milioane euro. Gardul mai are puțin și cade pe trecători

Născut la 30 decembrie 1976 în Slatina (județul Olt), Jianu a absolvit Colegiul Național "Radu Greceanu" din orașul natal, iar în 1999 a terminat Facultatea de Matematică la Universitatea București.

Între anii 1999 și 2001 a urmat un master în managementul resurselor umane, la Facultatea de Management din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

După terminarea facultății, el a lucrat în cadrul Președinției României pe poziția de coordonator programe teritoriu.

Din anul 2012 până în martie 2014, când a devenit ministru, Jianu a fost președinte al European Union of Young Entrepreneurs - JEUNE, Bruxelles.

În perioada 2011 - martie 2014, el a fost acționar al companiei adVice innovation, care furnizează servicii de consultanță în management, iar încă din 2010 fusese membru în Comitetul Economic și Social.

Tot până la momentul când a preluat portofoliul IMM-urilor și Turismului, Jianu a condus Patronatul Tinerilor Intreprinzători din România (PTIR) din poziția de președinte, dar și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) din funcția de vicepreședinte, preluând mandatele în anul 2008.

Din 2003 până în martie 2014 a fost totodată acționar al adVice Group Media.

Între 2002 și februarie 2014, Florin Jianu a fost președinte/ manager de proiect al ONG-ului Centrul de Consultanță și Management al Proiectelor Europroject.

Din aprilie 2016 este președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), ales pentru un mandat de patru ani.

În decembrie 2014, când a predat mandatul de ministru, Jianu deținea două case - una în Slatina, cu o suprafață de 135 metri pătrați, cumpărată în anul 1997, iar cealaltă în București, Sectorul 2, cu o suprafață de 150 de metri pătrați, pe care a achiziționat-o în 2011, potrivit declarației de avere.

Totodată, el avea trei apartamente, dintre care unul în orașul natal, iar celelalte două în Capitală, toate achiziționate cu mult înainte să devină ministru.

CITEȘTE ȘI FOTO Therme București a extins zona pentru familii, investiție de peste 10 milioane euro

Florin Iordache, în vârstă de 56 de ani, propus ministru al Justiției, este la al cincilea mandat de deputat. Și-a început activitatea profesională în 1985, ca inginer la Fabrica de Mobilă Caracal, orașul său natal, unde a fost și viceprimar între anii 1996-2000, perioadă în care a fost și președinte al organizației Olt a Partidului Socialist. El s-a înscris în PDSR în urmă cu 16 ani și tot în acea perioadă a urmat și Facultatea de Drept.

Florin Iordache, desemnat să conducă Ministerul Justiției, s-a născut în 14 decembrie 1960, la Caracal, este căsătorit și are o fiică.

În 1985, el a absolvit Facultatea de Mecanică la Universitatea Craiova, iar în 2002 a terminat cursurile Facultății de Drept de la Universitatea din Craiova. Din 2004, a urmat cursuri postuniversitare și un master la Institutul Național de Administrație. El a urmat și cursuri de master la Universitatea "Nicolae Titulescu" din București și cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare. Florin Iordache a devenit, în 2007, doctor în "Relații economice internaționale", iar în 2008 a urmat noi cursuri postuniversitare la Institutul Diplomatic Român.

Deputatul PSD și-a început activitatea profesională în 1985, el fiind până în 1989 inginer la Fabrica de Mobilă Caracal. Între anii 1989 și 1996, Florin Iordache a fost inginer-șef -director la SAFAR S.F.6 Caracal. Din 1996 și până în 2000, el a fost viceprimar la Caracal.

În anul 2000, Florin Iordache a obținut și primul mandat de deputat, din partea PDSR, partid în care s-a înscris în același an, după ce din 1996 el activase în Partidul Socialist, fiind președinte al organizației Olt.

CITEȘTE ȘI FOTO Producția țigaretelor în pachetele actuale va fi oprită peste 30 de zile. Ce țigări vor mai fi pe piață și cu ce imagini care să sperie fumătorii

Aflat la cel de-al cincilea mandat de deputat, Florin Iordache este și vicepreședinte al PSD Olt.

Din iunie 2016 și până la încheierea mandatului fostului Parlament, Florin Iordache a fost președinte interimar al Camerei Deputaților, urmare a revocării lui Valeriu Zgonea din această funcție.

În luna octombrie a anului trecut, Florin Iordache a fost audiat în calitate de martor, la instanța supremă, în dosarul în care a fost trimis în judecată fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) Mihail Vlasov, acuzat de intervenții pentru promovarea în Parlament a unui proiect de act normativ prin care CCIR să poată prelua Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Social-democratul a susținut că, din punctul său de vedere, proiectul de lege nu a fost unul special, iar prin susținerea acestuia a vrut să vadă care va fi dezbaterea parlamentară. Acesta a mai spus că este arbitru în cadrul Camerei de Arbitraj, dar nu își aduce aminte dacă a dobândit acesta calitate în mandatul lui Mihail Vlasov.

În declarația de avere a deputatului PSD este menționat că soția sa, Magdalena Iordache, deține un teren intravilan în Bragadiru, cu o suprafață de 450 mp, precum și o casă în aceeași localitate de 238 mp, ambele proprietați fiind achiziționate în 2009. El are și un autoturism VW Golf 1200, fabricat în 2013. La venituri, social-democratul a trecut 108.461 lei primiți de la Camera Deputaților și 21.991 de la CCIR. Soția sa a avut venituri anuale de 145.200 lei și 45.600 de la ÎCCJ. 

Grațiela Gavrilescu, propusă ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul, are 50 de ani, este la al patrulea mandat de deputat, a fost ministru al Mediului Apelor și Pădurilor și viceprimar al muncipiului Ploiești, începându-și activitatea profesională ca inginer chimist-tehnolog.

Ea s-a născut la data de 24 iunie 1966, în București, și este căsătorită.

Grațiela Gavrilescu a absolvit Facultatea de Tehnologie Petrochimică de la Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești, urmând și studii postuniversitare de marketing industrial la Institutul de Management București. De asemenea, în 1994 a urmat cursuri la Institutul de Medicină București, specializarea probleme de medicina muncii, iar în 2007 a absolvit studii postuniversitare de management în administrația publică locală - I.N.A. București.

Activitatea profesională și-a început-o în 1990, când a fost inginer chimist-tehnolog prelucrarea cauciucului la SC ARPACOR SA Bucov, din 1994 și până în 1996 fiind responsabil toxicologie și protecția mediului la aceeași firmă. Ulterior, până în 2004, a deținut funcția de director general al SC ARPAROM SA Bucov.

De asemenea, timp de patru ani, între 2000-2004, a fost membru în Consiliul Director al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Prahova și vicepreședinte al CNIMM (Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii) Ploiești. Din 2004 și până în 2007 a ocupat postul de viceprimar al municipiului Ploiești.

CITEȘTE ȘI FOTO După un an, autoritățile recunosc că scoaterea firmelor de la parterul blocurilor cu risc seismic a fost un eșec. În urmă au rămas spații mizere și pline de graffiti

În ceea ce privește funcțiile politice, în 2003 ea a fost președinte al PUR Ploiești, iar din 2004 și până în 2013 a fost membru al PNL Prahova. Ea a plecat din PNL și a fost printre cei care i s-au alăturat lui Călin Popescu Tăriceanu la fondarea Partidului Liberal Reformator, conducând apoi filiala Prahova a formațiunii. În prezent, ea este vicepreședinte ALDE, președinte ALDE Prahova, deputat și membru în Comisia pentru sănătate și familie. Primul mandat de deputat l-a obținut în 2004, când a candidat pe listele PNL Prahova.

Totodată, Grațiela Gavrilescu a fost ministru al Mediului în perioada 17 decembrie 2014 - 17 noiembrie 2015.

După ce a părăsit funcția de ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu a abordat public subiectul poluării cauzate în Ploiești de către rafinăriile amplasate în acest oraș ori în apropiere, criticându-i pe factorii de decizie pentru lipsa de acțiune cu privire la acest subiect. Astfel, în luna octombrie a anului trecut, Gavrilescu dădea publicității o solicitare adresată ministrului de la acea vreme, Cristiana Pașca Palmer, prin care îi cerea acesteia să dispună o ”întâlnire de lucru”, la Ploiești, a factorilor decidenți din cadrul MMAP în scopul evaluării și soluționării problemelor de calitate a aerului semnalate de locuitorii municipiului Ploiești și din împrejurimi.

”Menționez că nu este vorba despre o situație accidentală, ci de una care trenează de mult prea mult timp, care nu poate fi catalogată, așa cum se încearcă, drept simplu ‹‹disconfort olfactiv››, aerul devenind, din ce în ce mai des și pe perioade din ce în ce mai lungi, pur și simplu, irespirabil” spunea fostul ministru Grațiela Gavrilescu, în condițiile în care în perioada în ea a deținut portofoliul de la Mediului nu a avut nicio astfel de întâlnire cu autoritățile, cu reprezentații rafinăriilor și cu societatea civilă din Ploiești.

Porivit celei mai recente declarații de avere, Grațiela Gavrilescu deține, împreună cu soțul său, un teren intravilan în Ploiești, cu o suprafață de 400 mp. De asemenea, Mihai Gavrilescu mai are un teren forestier (5.000 mp) și unul agricol (2.000 mp) în Carlige, Vrancea. Soțul Grațielei Gavrilescu mai deține un teren agricol și în Girov, Neamț, de 3.500 mp. Cei doi mai au un apartament și o casă în Ploiești, trei autoturisme (Kia Ceed, Kia Opirus și Dacia Logan), precum și bijuterii în valoare de 5.000 euro. De asemenea, Grațiela Gavrilescu a vândut, în 2016, o casă cu 15.000 euro. Potrivit declarației de avere, deputatul deține acțiuni la SC APRPACOR SA, cu o valoare totală la zi de 15.700 lei. Totodată, ea are un credit bancar de 17.500 de euro, scadent în 2020.

La venituri, Grațiela Gavrilescu a declarat indemnizația de la Parlamentul României de 9.060 lei, precum și venitul obținut în calitate de ministru al Mediului de 104.181 lei. Soțul său, Mihai Gavrilescu, a avut un venit anual de 2.495 obținut în calitate de consilier la Ministerul Mediului, precum și un câștig de 48.572 primit de la Romgaz Ploiești, unde este inginer.  

Olguța Vasilescu, propusă să preia Ministerul Muncii, s-a născut la 18 noiembrie 1974, a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare și a devenit doctor în Sociologie la Universitatea din București. În prezent, ea este primar al municipiului Craiova, obținând totodată și un mandat de deputat. Olguța Vasilescu a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită și spălare de bani.

Ea absolvit în 1997 Facultatea de Litere și Istorie din Craiova, specializarea română-italiană, a urmat Colegiul Național de Apărare și a devenit doctor în Sociologie la Universitatea din București.

Olguța Vasilescu și-a început activitatea profesională în 1997, când a fost redactor la cotidianul "Cuvântul Libertății", Craiova, după care a deținut funcțiile de șef departament Investigații-Anchetă și redactor șef-adjunct la aceeași publicație.

CITEȘTE ȘI FOTO&VIDEO Trump Tower din New York, unde noul președinte SUA încă lucrează, a fost baricadat de NYPD, angajații nu mai pot folosi liftul cum vor

În anul 2000 a devenit pentru prima oară deputat, iar în legislatura 2008 – 2012 a fost senator de Dolj. Din 2012 este primar al municipiului Craiova, la alegerile parlamentare din 2016 obținând și un mandat de deputat. Ea urmează să renunțe la funcția de primar.

Olguța Vasilescu a fost în 1991 membru fondator al Partidului România Mare, din 1993 conducând Organizația de Tineret România Mare.

De asemenea, între anii 2000 – 2004, ea a fost purtător de cuvânt al PRM și președinte al organizației de Tineret, din 2008 devenind secretar executiv PSD și vicepreședinte al filialei din Dolj. În intervalul 2010 – 2012 a deținut funcțiile de șef Departament PSD, purtător de cuvânt al Departamentelor PSD și vicepreședinte PSD Dolj.

În prezent, Olguța Vasilescu este președintele organizației municipale PSD Craiova și vicepreședinte al partidului.

Potrivit celei mai recente declarații de avere publicată pe site-ul Primăriei municipiului Craiova, ea declară că nu are terenuri, proprietăți sau bunuri mobile pe numele ei. Totuși, ea are bijuterii cu o valoare estimată la 10.000 euro.

Olguța Vasilescu are deschise două depozite bancare la Garanti Bank cu solduri la zi de 6.665 euro și 141.626 lei. Ea mai are un cont la Bancpost în care deține 4.112 RON. De asemenea, în declarația de avere mai figurează un cont mandatar financiar PSD – campanie cu un sold de 50.000 RON.

La venituri, edilul are trecute salariile încasate la Primăria Craiova, în valoare de 50.614 lei.

În 19 iulie, procurorii DNA au trimis-o în judecată pe Olguța Vasilescu, pentru luare de mită și spălare de bani, alături de Radu Cosmin Preda și Elena Daniela Popescu.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în anul 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulți oameni de afaceri ar fi fost determinați de Olguța Vasilescu, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să facă diverse sponsorizări.

Procurorii spun că, în cadrul “donațiilor”, Olguța Vasilescu ar fi primit de la un om de afaceri, “ca urmare a exercitării influenței sale politice”, suma de 25.000 de euro pentru plata concertului susținut de un artist strain.

Acești bani și alți 25.000 de euro, a căror proveniență nu a fost stabilită de anchetatori, ar fi fost dați în preziua concertului din 14 mai 2012, unui organizator de evenimente, care a dat întreaga sumă staff-ului artistului, conform contractului depus la dosarul cauzei.

Liderul Organizației de Tineret a PSD, Gabriel Petrea, propus ministru al Consultării Publice și Dialogului Social, are 32 de ani și este cel mai tânăr ministru al Cabinetului Grindeanu. Din poziția de președinte al Asociației Studenților din Universitatea Politehnică, el a făcut parte din echipa de campanie electorală a Ecaterinei Andronescu. Petrea spunea că a intrat în PSD la invitația lui Victor Ponta și a lui Nicolae Bănicioiu, după ce a văzut că "majoritatea lucrurilor se decid în politică".

Născut la 30 octombrie 1984, Petrea este lider al Tineretului Social Democrat, el obținând funcția după ce a demisionat din postul de viceprimar al sectorului 6, pe care l-a ocupat din 2012 și până la 16 noiembrie 2015.

Înainte de a ajunge viceprimar din partea USL, el a condus mai multe organizații neguvernamentale și a avut mai multe funcții în cadrul Universității Politehnice din București și în Ministerul Educației.

Petrea a absolvit Colegiul Național “Unirea” Focșani și Facultatea de Automatică și Calculatoare București. În 2004 a fost ales președinte al Ligii Studenților din cadrul facultății, iar în 2005, secretar general al Uniunii Studenților din România (USR). Din 2006 a fost ales președinte al Asociației Studenților din Universitatea Politehnică, iar în 2007 a fost președinte al Uniunii Naționale a Studenților din România (UNSR).

În campania electorală din 2008, Petrea a fost implicat într-un scandal, presa relatând că ar fi fost acceptat în echipa de campanie a Ecaterinei Andonescu în condițiile în care statutul UNSR nu-i permitea acest lucru. Tot în 2008, el a fost angajat ca inginer de sistem la Universitatea Politehnică, instituție al cărei rector a fost Ecaterina Andronescu, până în 2012.

CITEȘTE ȘI GALERIE FOTO A fost inaugurat pasajul de la Piața Presei libere

În februarie 2009, după ce Ecaterina Andronescu a devenit ministru al Educației, Gabriel Petrea a fost patru luni în postul de consilier personal la biroul unui secretar de stat din minister, după cinci luni ajungând director la Unitatea de Management al Proiectelor Finanțate din Fonduri Structurale din cadrul Ministerului Educației. El a rămas în funcție doar câteva luni.

"Eu în 2003 am intrat la facultate. În toamna lui 2003 au fost alegeri la Liga Studenților din Automatică, pe care le-am câștigat - au fost 13 candidați atunci. După aceea s-a înființat Asociația Studenților din Politehnică (...) În momentul in care am intrat in Uniunea Națională a Studenților din România - mergând mai mult prin țară - am început sa cunosc diverse persoane, printre ele: Victor Ponta, Nicu Bănicioiu, Andronescu, Orban, Cosmin Gușă – cam tot ce era atunci la tineret din toate partidele politice. După ce am discutat cu ei, (...) am văzut că majoritatea lucrurilor se decid în politică și am luat decizia ca cel puțin la început să vedem și noi ce se întâmplă. Și între 2006 și 2007 a fost o invitație și am devenit membru simplu, fără funcții de conducere, la PSD. În 2009 am devenit mult mai activ în politică în timpul campaniei domnului Geoană, când am preluat Liga Studenților Social Democrați", spunea Petrea, într-un interviu pentru Hotnews, în 2015.

În același interviu, el afirma că Ponta și Bănicioiu sunt cei care l-au invitat să intre în partid.

La alegerile din 11 decembrie, Petrea a câștigat un mandat de deputat, fiind primul pe lista Camerei Deputaților din partea PSD.

Potrivit declarației sale de avere din iunie 2016, Gabriel Petrea deține trei terenuri intravilane și două apartamente în Capitală, precum și un autoturism Ford fabricat în 2010. În declarația de avere el a menționat și "daruri de nuntă și de botez" de 95.000, 320.000 de lei, 3.500 de dolari și 1.000 de lire sterline.

Gabriel Petrea are și două credite bancare - unul de 64.260 de euro, contractat în 2010 și scadent în 2040 și celălalt în valoare de 100.000 de euro, contractat în 2014 și scadent în 2043.

La capitolul venituri, Petrea a obținut 41.109 de lei din funcția de viceprimar al Sectorului 6 și 5.162 de lei din funcția de director general adjunct la Universitatea Politehnică București.

Ministru al Culturii înainte de numirea guvernului tehnocrat Cioloș, Ionuț Vulpescu a deținut un prim mandat de 11 luni. Discret pe perioada în care a ocupat fotoliul de ministru, Vulpescu a părăsit postul cu regretul că nu va duce la bun sfârșit ”proiectele de amploare” începute.

Născut pe 17 Iunie 1976, la Târgoviște, Ionuț Vulpescu este deputat PSD, membru în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților și consilier al președintelui de onoare al social-democraților, Ion Iliescu.

În perioada septembrie - decembrie 2012, a fost membru al Consiliului de Conducere al Institutului Cultural Român, ca reprezentant al Guvernului României.

Licențiat în Teologie și doctor în Filosofie (2008, Universitatea București), el este editorialist al revistei Cultura și a publicat volumele ”Din țara în care stânga e Cârțu și dreapta e Lăcătuș” (2012, editura Art), și ”Dobra. O monografie sentimentală”, împreună cu Dumitru Stroilă (2007, editura Litera, 2012, editura Semne).

În timpul mandatului său de ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu a pornit negocierile pentru achiziționarea de statul român a operei ”Cumințenia Pământului”, fără a se întâlni vreodată cu proprietarii ori reprezentantul acestora, a declarat pentru News.ro avocatul moștenitorilor, Bogdan Grabowski.

Primele oferte pentru sculptura lui Constantin Brâncuși, evaluată, în septembrie 2014, de o comisie organizată de stat, la 20 de milioane de euro, au fost făcute tot în timpul mandatului Vulpescu. Sumele înaintate de comisia de negocieri au fost de 1 milion de euro, 3,5 milioane de euro și, în octombrie 2015, 5 milioane de euro.

CITEȘTE ȘI FOTO Alegeri SUA: Fiul lui Donald Trump a încălcat legea, distribuind o fotografie cu buletinul de vot completat

La finalul mandatului, în noiembrie 2015, Vulpescu scria pe blogul său: ”Dincolo de datoria pe care mi-am îndeplinit-o, a fost o necesară lecție, pentru că sunt hotărât să fac politică în mod profesionist. Politica este pentru mine o profesie și o vocație deopotrivă. Regret că, deși a fost un mandat ceva mai lung decât media mandatelor miniștrilor Culturii din ultimii ani, el a fost atât de scurt. Regretul nu vine din vanitate. (…) Regretul vine din faptul că am început niște proiecte de anvergură, și ar fi fost o mare satisfacție pentru mine, dar și pentru cei care au crezut în mine și m-au susținut în tot acest timp, să le pot duce la capăt. Continui să cred că ele ar fi fost benefice pentru cultura română. (…) Este utopic să crezi că o democrație poate fi funcțională în afara politicii. Ipocrizia respingerii angajamentului politic, sunt convins, va adânci și mai mult criza de încredere în politic, în capacitatea lui de a rezolva problemele oamenilor”.

Potrivit declarației sale de avere, depusă la jumătatea anului 2016, Ionuț Vulpescu deține, din 2008, împreună cu soția, Ana-Maria, un teren intravilan și un apartament de 70,5 mp, în Capitală. A făcut, în 2007, un împrumut de 40.000 de euro.

Toma-Florin Petcu, propus pentru portofoliul Energiei în Guvernul premierului desemnat Sordin Grindeanu, este deputat ALDE, ales la scrutinul din noiembrie, și fost președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), funcție pe care a ocupat-o în intervalul decembrie 2014 – mai 2016.

Anterior, Petcu a fost subprefect de Giurgiu (octombrie 2013 – iulie 2014) și șef al Direcției de Insolvență a Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care gestionează activitatea tuturor societăților aflate în insolvență la care AAAS este creditor sau acționar (aprilie 2013 – august 2013).

Între 2008 și 2013, Toma Petcu a fost președinte al Consiliului de Administrație și director general a două companii de shipping din Giurgiu controlate de miliardarul Ioan Niculae.

Astfel, în perioada 2008 - 2013, Petcu a condus compania de exploatare portuară SCAEP Giurgiu Port SA, deținută în prezent indirect de Niculae, prin trei firme offshore înregistrate în Insulele Belize – White Sands International SA, Turquoise Waters Inc și Theos Enterprises Limited. SCAEP Giurgiu Port SA. Compania se mai ocupă de transport fluvial de mărfuri, extracție de nisipuri și pietrișuri și depozitare de cereale în silozuri.

CITEȘTE ȘI FOTO&VIDEO Care a fost primul lucru pe care și l-a cumpărat Bill Gates din banii câștigați cu Microsoft

Între 2011 și 2013, Petcu a fost șef CA și director general și la Compania de Navigație Fluvială Giurgiu Nav SA, controlată de Ioan Niculae prin Interagro SRL și aflată în insolvență din 2013. Interagro SRL este și cel mai mare creditor al Giurgiu Nav SA, cu creanțe admise la masa credală în sumă cumulată de peste 10,4 milioane lei, reprezentând aproape o treime din total.

Giurgiu Nav SA a fost preluată de Ioan Niculae în anul 2011 de la PSV Company, fosta Petromservice.

Cele două companii au făcut parte, înainte de privatizare, din Navrom Giurgiu.

Petcu a lucrat înainte la Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu, unde a îndeplinit succesiv funcțiile de inginer în cadrul serviciului de urmărire și control activități portuare (2003 - 2004), șef serviciu urmărire și control activități portuare (2004 - 2005) și șef serviciu cu preluare de atribuții ale directorului general, responsabil cu coordonarea domeniilor tehnic, comercial și a activități portuare (2005 - 2007).

Toma Petcu a absolvit Universitatea Tehnică de Construcții București - Facultatea de Construcții Hidrotehnice și Academia de Studii Economice, având și un master în management și administrație publică făcut la ASE. Este copreședinte al ALDE Giurgiu, fiind și unul dintre vicepreședinții partidului la nivel național.

Posibilul nou ministru al Energiei are 2 terenuri și o casă în Giurgiu, precum și un autoturism Dacia Duster din 2013. În 2015, din postura de președinte al ANPM, Toma Petcu a încasat venituri totale în sumă de 67756 lei, echivalentul a circa 5.600 lei pe lună.

La Camera Deputaților, Toma Petcu a fost numit recent președinte al Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic. În CV-ul său depus la Parlament, Petcu ține să precizeze că are și "pregătire militară și de autoapărare, dobândite în cadrul Școlii Superioare a Jandarmeriei Române de la unitatea Roșu".

Gabriel Beniamin Leș, propus ministru al Apărării Naționale, a mai fost secretar de stat pentru armanent în cadrul ministerului, unde a venit din funcția de director general al APIA Satu Mare. A urmat cursuri la Institutul Național de Administrație și la Colegiul Național de Apărare. Din decembrie, este senator.

Gabriel Beniamin Leș, în vârstă de 41 de ani, este căsătorit și are trei copil.

Este licențiat în economie la Universitatea de Vest Timișoara și a urmat și cursuri de masterat în „Managementul financiar contabil și juridic al firmei”.

Leș a absolvit și Programul de perfecționare „Achiziții publice, concesiuni, contracte”, la Institutul Național de Administrație și a urmat și cursul ”Securitate și bună guvernare” din cadrul Colegiului Național de Apărare.

El a fost ales senator la alegerile din decembrie 2016, candidând pe prima poziție a listei PSD pentru Senat în Satu Mare.

Anterior, Leș a fost, pentru un an, în perioada octombrie 2015 - octombrie 2016, secretar de stat în Ministerul Apărării, coordonator al Departamentului Armamente. În octombrie 2016, el a fost eliberat din funcție, la cerere.

Leș a venit la MApN din funcția de director al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Satu Mare, pe care a deținut-o doi ani.

CITEȘTE ȘI FOTO Ceasul de buzunar al lui Mihai Eminescu, licitat în țară de la 5.000 euro

Gabriel Beniamin Leș a mai fost ales conslier local în municipiul Satu Mare, în anul 2000, viceprimar în perioada 2004-2008 și subprefect al județului Satu Mare în 2009.

Potrivit declarației de avere depuse la Senat, Leș are o casă în Satu Mare, în suprafață de 100 de metri pătrați, pe care a primit-o prin donație în anul 2010. El are două autoturisme: Opel Frontera din 1994 și Opel Insignia din 2009. El are un cont curent deschis la BCR Satu Mare, cu o valoare la zi 31.500 Euro. În 11 noiembrie 2016, el a luat un împrumut de la Ioan Leș de 34.000 de lei, scadent în acest an. În ultimul an fiscal încheiat, Gabriel Leș a obținut venituri de la APIA Satu Mare și de la MApN de 83.625 de lei, iar soția sa 18.090 de lei, fiind consilier juridic la CJ Satu Mare. 

Carmen Daniela Dan, propusă de PSD pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne, a devenit senator la alegerile din decembrie 2016 și a fost votată președinte al Comisiei Juridice din Senat, Ea a fost, din 2014, prefect al județului Teleorman. Și-a obținut licența în drept la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza, după ce a absolvit Facultatea de drept a Universității Ecologice București. Deține o jumătate dintr-un apartament și două mașini și are datorii de 100.000 de lei.

La alegerile din 11 decembrie 2016, Carmen Daniela Dan a fost aleasă senator de Teleorman, ulterior fiind votată președinte al Comisiei Juridice din Senat. În perioada 15 iunie 2012 - 13 martie 2014, ea a fost subprefect al județului Teleorman, devenind ulterior prefect.

Din decembrie 2010 până în iunie 2012 a fost director executiv la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al Județului Teleorman din cadrul Consiliului Județean, iar din iulie 2002 până în decembrie 2010, Carmen Daniela Dan a fost consilier juridic  la Serviciului Juridic și Contencios din același Consiliu Județean.

Din noiembrie 2001 până în iulie 2002, a deținut funcția de "teller front office" la Raiffeisen - Agenția Videle, iar din iulie 1996 până în noiembrie 2001, a fost referent la Banca Agricolă, Agenția Videle.

Între septembrie 1990 și iulie 1996, propunerea PSD pentru Ministerul Afacerilor Interne a fost  secretară la Școala generală nr. 3 Videle, iar în perioada martie - septembrie 1990, a fost secretară la Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN).

CITEȘTE ȘI FOTO Casa Frumoasă, monument istoric din centrul Capitalei, a fost scoasă la licitație pentru 4 milioane de euro

Carmen Daniela Dan s-a născut la 9 octombrie 1970, în București și a absolvit în 1989 Liceul de filologie-istorie Zoia Kosmodemianskaia din Capitală. În iulie 2000 și-a dat licența în drept la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza, după ce a absolvit Facultatea de drept la Universitatea Ecologică București. În perioada 2004 și-a luat diploma de masterat în Managementul Afacerilor Publice Europene la la Academia de Studii Economice București.

Potrivit declarației de avere completată în 14 iunie 2016, Carmen Daniela Dan deține, din 2008, jumătate dintr-un apartament de 80 de metri pătrați. Ea mai are un autoturism Renault Laguna din 2006 și un Volkswagen Tiguan din 2012.

Candidatul PSD pentru postul de ministru de Interne are datorii de circa 100.000 de lei. Carmen Daniela Dan a realizat în 2015 un venit de 63.367 de lei din salariul de prefect, la care s-a adăugat norma de hrană în valoare de 9.588 de lei.

Soțul ei a încasat în 2015 venituri de 30.000 de lei, fiind angajat la OMV Petrom.

Directorul general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), Augustin Jianu, în vârstă de 30 de ani, a fost propus în funcția de ministru al Comunicațiilor în Guvernul condus de Sorin Grindeanu și are ocazia de a demonstra că experiența dobândită în domeniul securității informatice și în poziția de consilier al fostului ministru Dan Nica este utilă în rezolvarea unor probleme delicate precum capitalizarea Poștei Române și implementarea noului sistem electronic de achiziții publice, SICAP.

Augustin Jianu are 30 de de ani. El s-a născut în 1986 la Craiova și a absolvit în 2011 Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica din București.

În 2007, a obținut o certificare în domeniul dezvoltării de aplicații Java în cadrul Academiei CISCO din București.

În 2012, Jianu a obținut o certificare în domeniul managementul proiectelor în cadrul Institutului pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, sucursala București.

În 2015, Jianu a obținut un certificat CompTIA în domeniul securității sistemelor, infrastructurii de rețea și al criptografiei.

CITEȘTE ȘI FOTO Cum își atrag unii hotelieri clienții, postând imagini false ale hotelurilor

Între 2009 și 2014, el a ocupat funcția de președinte al Asociației de Tineret pentru Dezvoltare Socială și Ecologie.

Între 2012 și 2014, Jianu a fost consilier al ministrului în Ministerul pentru Societatea Informațională.

Astfel, din această poziție, el a lucrat cu fostul ministru PSD Dan Nica. Din 2014 până în prezent, a fost director general al CERT-RO.

Potrivit declarației de avere publicată la finalul anului trecut, Jianu are două conturi bancare, la ING și Raiffeisen Bank, cu o valoare cumulată de 30.037 lei.

În calitate de director al CERT-RO, a încasat un venit anual de 39.655 lei.

În plus, a încasat 8.160 lei dintr-un contract de drepturi de autor cu Asociația Română de Relații Internaționale și Studii Europene.

Soția sa a obținut un venit de 35.000 lei în calitate de analist servicii la firma Global E-Business Ops Centre din București.

Senatorul PSD Petre Daea, propus pentru conducerea Ministerului Agriculturi, este membru al partidului de peste 15 de ani și a mai condus ministerul în 2004, în guvernul condus de Adrian Năstase, fiind considerat un apropiat al acestuia. Inginer agronom de profesie, social-democratul a absolvit Facultatea de Agronomiei din Timișoara, în 1973, iar în perioada 1982-1983 și-a luat doctoratul în agronomie.

Petre Daea a fost în perioada 1973-1980 inginer stagiar, șef de fermă și apoi inginer la CAP Sisești din județul Mehedinți.

Mai târziu, a devenit directorul Direcției Generale pentru Agricultura și Industrie Alimentară (DGAIA) și șeful adjunct al secției pentru probleme de agricultură la Consiliul Județean Mehedinți.

Între 1989-1996 a fost inginer la Stațiunea de Cercetare Producție Pomicolă din Mehedinți și apoi a revenit la DGAIA ca director general din județul Mehedinți, activând în această instituție județeană până în 2002.

Din martie 2002 și până în iulie 2004 a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii. Acesta este membru PSD din 2001.

CITEȘTE ȘI FOTO Ce spun datornicii în franci după votarea Legii conversiei valutare la curs istoric

Petre Daea a mai ocupat funcția de ministru al Agriculturii, chiar dacă pentru o perioadă scurtă, iulie-decembrie 2004, în Guvernul Adrian Năstase.

El a deținut, în perioada martie 2002-iulie 2004, funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

Petre Daea deține două terenuri în comuna Sisești: un teren de 2.891,5 mp moștenit din 1968 și un alt teren, de 8.450 mp, în aceeași comună, pe care l-a dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate în perioada 1998-2005, potrivit declarației sale de avere din iunie 2016.

Pe lângă cele două terenuri Petre Daea mai deține împreună cu fosta lui soție, Elena Daea, trei clădiri: una în Drobeta Turnu Severin cu o suprafață de 63,69 mp pe care a cumpărat-o în 2001, iar alte două imobile în Sisești. Cei doi s-au despărțit în iunie 2012.

Acesta deține o mașină Renault Fluence, achiziționată printr-un contract de leasing. Totodată, senatorul mai deține bunuri în valoare de 4.850 de euro (tablouri, obiecte din sticlă de Murano sau altele).

Petre Daea mai are un cont de economii de 35.000 de lei, deschis în 2015 la BCR. Totodată, acesta are credite la bănci în valoare totală de 53.000 de lei. Iar pe lângă acestea se mai adaugă datorii făcute de actuala soție, Camelia Luchian, de circa 50.000 de lei.

Daea este unul dintre inițiatorii proiectului de lege privind pensiile speciale pentru parlamentari.

Senatorul PSD a devenit controversat după ce a făcut o serie de declarații în 2007 în care a susținut că organismele modificate genetic nu ar fi dăunătoare.

El spunea că organismele modificate genetic nu ar prezenta niciun pericol, argumentând că toate ființele sunt modificate genetic.

Șerban-Constantin Valeca a fost ministru delegat al Cercetării în guvernul Năstase, în perioada 2000-2004, și funcție de pe care o preia din nou după 12 ani, de dat asta fiind vorba de un post de ministru cu portofoliu. De profesie inginer, Valeca a activat în domeniul energiei nucleare și are ca hobby artele marțiale, fiind deținător al centurii negre la karate tradițional. La alegerile din 11 decembrie, Valeca a obținut al patrulea mandat de parlamentar și al treilea de senator.

Șerban-Constantin Valeca s-a născut pe 23 iunie 1956 și a absolvit Institutul Tehnologic din București în 1981. S-a specializat în domeniul energiei nucleare, devenind cercetător științific și director al Insitutului de Cercetări Nucleare din Pitești în 1992 pentru ca, în 1998, să ajungă director-adjunct al Regiei Autonome pentru Activități Nucleare. Valeca a obținut titlul de doctor în științe inginerești, iar la capitolul studii mai are în CV absolvirea Institutului Diplomatic Român și a unui curs postuniversitar la Colegiul Național de Apărare în specializarea ”Conducerea strategică în domeniul securității naționale”. Valeca a deținut mai multe funcții în organizații internaționale din domeniul energiei atomice.

Noul ministru al Cercetării a publicat 11 cărți sau cursuri și are șapte brevete de invenție înregistrate la OSIM, alături de activitatea publicistică în domeniul energiei atomice și inginieriei care i-a adus titlul de profesor doctor la Universitatea din Pitești și calitatea de membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România.

CITEȘTE ȘI FOTO Un antreprenor belgian, cu o firmă IT la Cluj-Napoca, a construit macheta primei mașini electrice low-cost din România. Cât va costa

Valeca este cunoscător al limbilor engleză, franceză, japoneză și greacă, dar admite că pe ultimele două le știe doar la nivel de începător. Interesul său pentru limba japoneză derivă din pasiunea sa pentru artele marțiale, el fiind practicant de karate tradițional din 1976 și ajungând să dețină centura neagră cu 7 Dan. A fost ales președinte de onoare al Federației Române de Karate Tradițional și este președinte european al United World Karate Federation.

Cariera sa politică s-a desfășurat în cadrul PDSR, devenit ulterior PSD. A devenit deputat în martie 2000, pentru un mandat ce a avut o durată de numai opt luni. Șerban Valeca a fost numit ministru delegat pentru Cercetare în guvernul condus de către Adrian Năstase, în perioada 28 decembrie 2000 - 19 iunie 2003. În anul 2008, Valeca a redevenit parlamentar, însă în Senat, calitate pe care nu a mai părăsit-o. În 2015, a devenit președintele organizației de Argeș a PSD, din partea căreia a obținut fiecare mandat în Parlament.

Adriana Petcu, propusă ministru al Apelor și Pădurilor, este director al Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița de șase ani, iar în 2014 Agenția Națională de Integritate a declarat-o incompatibilă cu funcția pentru că a fost project officer într-un proiect european din care a obținut 27.086 de lei.

Adriana Petcu a devenit director al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Buzău-Ialomița, în data de 1 martie 2010 și este încă în funcție.

În 8 decembrie 2014, Agenția Națională de Integritate (ANI) a transmis că Adriana Petcu este în incompatibilitate cu funcția.

”În exercițiul funcției de director, PETCU ADRIANA a semnat o adresă transmisă Administrației Naționale <<Apele Române>> (A.N.A.R.), prin care s-a propus includerea sa în componența grupului de lucru al Proiectului <<SIGMA FOR WATER - Identificarea problemelor și măsurilor necesare în vederea analizei posibilității de refacere a zonei umede la confluența râului Călmățui cu fluviul Dunărea>>, în baza căreia persoana evaluată a fost încadrată în funcția de project officer în cadrul proiectului. Pe perioada de implementare a proiectului, PETCU ADRIANA a obținut venituri în sumă 27.086 Lei”, se arată în comunicatul ANI de la acea dată.

CITEȘTE ȘI Carrie Fisher, vedeta francizei Star Wars, a murit. FOTO Cum arăta astăzi ''Prințesa Leia''

Pe site-ul proiectului se menționează acesta s-a desfășurat în opt țări europene, în perioada ianuarie 2010 - vara anului 2013 și a avut un buget total de 2,5 milioane de euro, printre partenerii europeni fiind și ABA Buzău-Ialomița, dar și instituții din Italia, Ungaria sau Olanda.

Soțul Adrianei Petcu, Stănel Petcu, este inginer șef la AN Apele Române și ABA Buzău-Ialomița.

Potrivit ultimei declarații de avere din martie 2016, Adriana Petcu are un teren intravilan de 1.000 de metri pătrați, în localitatea Spătaru din juduțul Buzău, cumpărat în 1997. De asemenea, ea menționează că soțul său a primit moștenire în anul 2009 un teren agricol de peste 9.000 de metri pătrați în localitatea buzoiană Robeasca. Ea mai are, împreună cu soțul său, un apartament de peste 57 de metri pătrați în municipiul Buzău, cumpărat în 1991, dar și o casă de peste 100 de metri pătrați în Spătaru, unde are și terenul, construită în 2001. Petcu deține și un autoturism Skoda cumpărat în 2006.

Ea menționează că mai are două conturi curente în lei de peste 78.000 de lei, precum și trei depozite bancare deschise în 2008, 2012, 2013 de aproximativ 380.000 de lei, dar și două fonduri de investiții la ING Pensie Privată, unul fiind pe numele soțului său Stănel Petcu.

Împreună cu soțul său, Adriana Petcu este acționar la Peco Buzău, fiecare având câte 15 de acțiuni.

În anul fiscal 2015, Adriana Petcu a încasat, în calitate de director la ABA Buzău-Ialomița, un salariu de 108.853 lei, iar soțul său, de asemenea angajat la compania de apă, a avut un salariu anul de 36.704 lei.

Totodată, potrivit declarației de interese din martie 2016, Adriana Petcu este membru în CC al ANAR și membru AGA al SC Exploatare Sistem Zonal Prahova, valoarea beneficiilor fiind de 15.345, respectiv 25.488 lei.

Alexandru Petrescu, propus de PSD ministru al Economiei, este în prezent director general al Poștei Române, a fost președinte al consiliului de administrație al CFR Călători și a activat în sectorul bancar în Marea Britanie.

Petrescu, fost vicepreședinte PSD Diaspora, a preluat conducerea Poștei Române în iunie 2014.

În mai 2015 a fost ales președinte al consiliului de administratie al CFR Călători, dar la sfârșitul anului a renunțat la funcție.

Petrescu are dublă cetățenie, română și britanică, și este “susținător activ al comunității de români din Regatul Unit și Irlanda, potrivit datelor de pe site-ul propriu, www.alexpetrescu.com.

Petrescu este licențiat în economie la Universitatea din Wales, fiind specializat în Business Administration.

În 2014 a fost membru în Asociația Română de Bună Administrare (ARBA).

În 2012 a fost președinte al Comisiei pentru Pregătirea și Monitorizarea Procesului de Privatizare al Companiei Naționale Poșta Română SA.

În 2011, Petrescu a fost vice-președinte al Raphaels Bank din Londra, una dintre cele mai vechi bănci independente din Marea Britanie, înființată în 1787.

Din ianuarie 2010, a fost membru în board al MasterCard Customer Advisory Forum pentru promovarea și sprijinirea la nivel guvernamental și al autorităților de reglementare soluțiile financiare în România.

Petrescu a fost totodată consultant la Investment Banking pentru firme specializate în Servicii Financiare aferente Gryphon Investment Bank.

În anul 2006 a fost director pentru Europa de Business Development la Advanced Payment Solutions Ltd, London UK & Europe.

CITEȘTE ȘI FOTO&VIDEO Huawei a lansat oficial în România smartphone-ul Honor 8. Cât costă

În 2002 a fost director Business Development la Chequepoint Ltd, London UK.

Alexandru Petrescu a încasat în anul 2015 un bonus de performanță în valoare de 135.418 lei brut.

Potrivit declarației de avere pe anul 2015, semnată pe 14 iunie 2016, Alexandru Petrescu a obținut în 2015 venituri de 329.548 lei (circa 74.000 euro), cu pîn creștere cu 240% față de 2014.

Pavel Năstase, propus la Ministerul Educației, și-a luat prima licență în 1975, l-a susținut pe Victor Ponta în campania electorală prezidențială din 2014 și a coordonat ca director cinci proiecte derulate din fonduri europene, valoarea acestora fiind de 27 de milioane de lei. În prezent este președinte al Senatului Universitar al Academiei de Studii Economice (ASE).

Fost rector al Academiei de Studii Economice din București, în mandatul 2012 - 2016, Pavel Năstase (65 de ani) a fost ales în urmă cu un an președinte al Senatului Universitar pentru perioada 2016 - 2020.

În 1975, Năstase a obținut licența în Informatică Economică, în cadrul ASE. Între 1982 și 1986 a urmat cursurile școlii doctorale și a devenit doctor în Calcul economic și cibernetică economică.

În 1989 Năstase mai obține o diplomă de licență în Matematică la Universitatea din București.

În decembrie 2014, Pavel Năstase îl susținea pe Victor Ponta printr-un mesaj postat de fostul premier pe blogul personal.

"Treptat, treptat oamenii au căpătat încredere și în momentul de față suntem într-o situație de normalitate. Noi apreciem în mod deosebit în Consiliul Național al Rectorilor faptul că primul-ministru este foarte apropiat și de educație”, se arăta în mesajul lui Pavel Năstase de pe blogul lui Victor Ponta.

În urmă cu un an, Năstase lua apărarea profesorilor de la ASE care au girat cu numele lor caracterul științific al lucrărilor scrise de mai mulți deținuți pentru a-și reduce din pedeapsă.

"Profesorii nominalizați nu au nicio vină din punct de vedere al controlului coordonării științifice a lucrărilor. Ei au fost solicitați să dea un aviz privind titlul și structura acestor lucrări. Fiecare pe domeniul său de specializare. Ceea ce este prevăzut în legea care reglementează reducerea pedepsei", declara Năstase la un post de televiziune.

CITEȘTE ȘI FOTO Lucrări de școală ale lui Ghenie au fost vândute în Germania cu 4.500 - 15.000 euro

În declarația de avere completată în aprilie 2016, Năstase arată că deține două terenuri în Teleorman și Ilfov. Ca locuințe, acesta a consemnat un apartament în București, o casă de vacanță în Sinaia și o casă de locuit în Ilfov. Familia fostului rector are un autoturism Audi, 700.000 de lei în conturi, 130.000 de euro și 35.000 de dolari.

De la ASE, Năstase a încasat anul trecut 202.000 de lei, la care se adaugă salariul soției, Floarea Năstase, care a primit 125.000 de lei de la ASE. Din închirierea unui apartament, cei doi au mai obținut 15.000 de lei.

Pe diverse contracte/convenții civile, Năstase a mai încasat anul trecut 6.000 de lei și o indemnizație de ședință în valoare de 1.564 de lei de la Institutul European din România (IER). Din consiliul de administrație al IER mai fac parte Alina Bârgăoanu, Dan Oancea, Răzvan Theodorescu și Sergiu Celac.

Pavel Năstase mai deține 20 la sută din acțiuni la firma EGOVCD SRL.

Din declarația de interese reiese că în ultimul an Năstase a coordonat, în calitate de director, cinci proiecte derulate cu fonduri europene începând cu 2012 și aflate în vigoare, valoarea totală a acestora fiind de 27 milioane de lei și 117.000 de euro.

Fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, concediat anul trecut din această funcția de fostul premier Dacian Cioloș și considerat un apropiat al președintelui executiv al PSD, Nicolae Bădălău, este propunerea PSD pentru funcția de ministru al Transporturilor, poziție din care va trebui să rezvolve problemele infrastructurii feroviare și rutiere din România.

Născut în 1983, Cuc a absolvit în 2006 Facultatea de Studii Economice Europene din cadrul Universității Româno-Americane.

El a absolvit un masterat în comerț internațional în 2008 și unul în drept în 2012. Din 2009, este doctorand în cadrul Academiei Române.

În perioada 2006-2007, el a lucrat ca expert în cadrul Ministerului Economiei.

CITEȘTE ȘI FOTO Cum arată viitorul auto. Mașinile electrice de la Salonul Auto din Paris

Între 2007 și 2010, Cuc a ocupat aceeași poziție în cadrul Ministerului pentru IMM-uri. Din 2012 până în 2013, el a fost director adjunct al Zonei Libere Giurgiu, iar din 2013 până în 2015 a fost director general.

În octombrie 2015, premierul de atunci, Victor Ponta, l-a numit ca secretar de stat în Ministerul Transporturilor, poziție din care a coordonat activitatea Companiei Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.

În luna mai 2016, prim-ministrul Dacian Cioloș a semnat o decizie prin care Cuc este eliberat din funcția de secretar de stat.

Răzvan Cuc este un om de încredere al lui Nicolae Bădălău, șeful PSD Giurgiu și ales în funcția de președinte executiv al PSD la finalul anului trecut, care l-a pus cap de listă pentru Camera Deputaților pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016.

Potrivit ultimei declarații de avere publicate, Cuc deține, împreună cu soția sa, Ramona Iordache, un teren de 10,36 hectare din județul Giurgiu, un apartament de 33 metri pătrați (mp) din București, o casă de 235,5 mp și spații comerciale de 166 mp în Giurgiu.

În plus, deține bijuterii din aur și argint în valoare de 15.000 de euro și plasamente de peste 333.000 lei la fonduri de investiții.

În calitate de director general al Zonei Libere Giurgiu, el avea venituri anuale de 33.687 lei, iar soția sa, executor judecătoresc la Curtea de Apel București, a obținut venituri anuale de 257.949 lei.

Andreea Păstârnac, propusă ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, este ambasador al României în Israel. În vârstă de 49 de ani, ea activează în MAE din anul 1993 și a mai ambasador în Cipru, iar între 1996 și 2001 a fost profesor invitat la Universitatea Tel Aviv. În noiembrie 2015, ea a fost acuzată de membri ai comunității românești din Israel că nu s-a implicat în sprijinul însoțitorilor victimelor din Colectiv transferate la Tel Aviv.

Andreea Păstârnac s-a născut în 24 septembrie 1967 la Brașov și este căsătorită.

În 1990, a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității București, iar apoi a urmat cursuri de masterat, în domeniile: limba și literatura ebraică și relații internaționale (Orientul Apropiat) la Universitatea Ebraică din Ierusalim și un curs de perfecționare în domeniul relațiilor externe la Academia Diplomatică din Ministerul Afacerilor Externe din România și un curs de perfecționare în domeniul problematicii Orientului Mijlociu la Ministerul Afacerilor Externe din Israel.

În perioada 1991-1993, ea a fost asistent la Facultatea de Limbi Străine din Universitatea București, Catedra de Limbi Orientale.

CITEȘTE ȘI FOTO Zuckerberg a publicat fotografii din primul centru de date deschis în afara SUA, lângă Cercul Arctic, în 2013

A intrat în MAE în anul 1993, iar în 1995-2001 a fost atașat la Ambasada României la Tel Aviv.

Între anii 1996 și 2001 a fost profesor invitat la Universitatea Tel Aviv, cu Cursul de limbă și civilizație română.

Apoi a fost pe rând secretar III, secretar II, director adjunct și secretar I în MAE.

În perioada 2004-2005 a fost director în MAE la Direcția Orientul Mijlociu și Africa.

Ulterior, ea a fost ambasador în Cipru.

Păstârnac a fost numită în septembrie 2013 ambasador în Israel de către președintele de la acea vreme, Traian Băsescu.

În noiembrie 2015, ambasadoarea a fost acuzată de membri ai comunității românești din Israel că nu s-a implicat în sprijinul însoțitorilor celor două victime ale incendiului din Clubul Colectiv care au fost transferate la un spital din Tel Aviv. În replică, ambasada a susținut că a făcut demersurile necesare pentru sprijinul acestora.

Andreea Păstârnac are un apartament în București, un apartament și un garaj în Brașov. Ea are și două autoturisme Mazda din 1990 și 2000. Păstârnac are în conturi 21.000 de Euro, 1.400 USD și 2.700 lei. Ea a încasat ca ambasador un salariu anual de 21.998 lei și 73.452 USD.

Florian-Dorel Bodog, în vârstă de 45 de ani, este un medic bihorean intrat oficial în politică în 2012, până atunci deținând, cu sprijinul PSD, mai multe funcții: director al Spitalului Județean din Oradea, șef al Direcției Generale de Sănătate Publică, secretar de stat și ulterior senator PSD. El este profesor la Facultatea de Medicină și Farmacie din Oradea , al cărei decan este, iar în octombrie anul trecut ministrul Educației Mircea Dumitru i-a retras dreptul de a coordona doctorate pe motiv că are doar două articole publicate.

Bodog este senator PSD aflat la al doilea mandat după ce a fost reales la scrutinul din decembrie 2016. Înainte de a intra oficial în politică, înscriindu-se pe listele USL în 2012, Florian Bodog a ocupat o serie de funcții la nivel local care necesită sprijin din partea unui partid.

Astfel, în 2009, Bodog a ajuns director al Spitalului Județean Bihor, iar un an mai târziu a fost numit șeful Direcției Generale de Sănătate Publică de către ministrul Sănătății de la acea vreme Cseke Attila, din Guvernul Boc. Succesorul lui Cseke, Ritli Ladislau, l-a numit șef de cabinet la începutul lui 2012 în Guvernul Ungureanu, urmând ca la jumătatea aceluiași an Bodog să revină, pentru câteva săptămâni, la șefia Direcției Generale de Sănătate Publică în Guvenrul Ponta 1, iar apoi să fie numit secretar de stat.

CITEȘTE ȘI GALERIE FOTO "Casa de pe lac" de la Buftea, la vânzare pentru 2 milioane de euro

Presa locală a scris despre două scandaluri în care ar fi fost implicat Florian Bodog. Unul dintre acestea vizează teza de doctorat a ministrului propus la Sănătate, despre care jurnaliștii bihoreni au scris că ar fi plagiată. Un alt scandal vizează finanțarea campaniei electorale din 2012 a lui Bodog, presa locală scriind că mai multe apariții ale acestuia în media ar fi fost finanțate de o firmă elvețiană cu afaceri în domeniul sănătății.

Bodog este și profesor universitar și decan al Facultății de Medicină din Oradea. În octombrie 2016, ministrul Educației Mircea Dumitru i-a retras lui Florian Bodog dreptul de a coordona doctorate, în baza unei decizii a Consiliului General al Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), din septembrie 2016, motivată prin faptul că Florian Bodog are doar două articole publicate în calitate de autor principal, deci nu îndeplinește criteriile necesare pentru a conduce doctorate.

La capitolul avere, Bodog are o casă în Ungaria, peste jumătate de milion de lei în conturi și nicio datorie.

Florian Bodog deține, împreună cu soția, trei terenuri extravilane în județul Bihor,  cu suprafața totală de 15.653 metri pătrați. Are în proprietate și un apartament în Oradea, o casă în Oșorhei și o altă casă în localitatea Bihar Ugra din Ungaria, potrivit ultimei sale declarații de avere, din noiembrie 2016. Are conturi, depozite bancare și plasamente în fonduri de investiții în valoare de 618.627 lei, 3.037 euro și 545.410 yeni japonezi. De asemenea, deține acțiuni la două firme cu profil farmaceutic, uneia dintre ele acordându-i un împrumut de 254.675 lei.

La capitolul venituri, Bodog a declarat suma de 74.821 lei din activitatea didactică desfășurată la Universitatea de Medicină din Oradea, 861 lei din activitate didactică – integrare clinică de la Spitalul Clinic Județean Oradea și 60.126 lei indemnizație de senator. De asemenea, soția a obținut 52.563 lei din activitate didactică la Universitatea din Oradea, iar cei doi copii câte 798 de lei din alocații. 

Mircea Titus Dobre, propus ministru al Turismului, este de profesie economist, se află la cel de-al doilea mandat de parlamentar, iar timp de zece ani a lucrat la o firmă a familiei sale. El are, potrivit declarației de avere, ceasuri de 18.000 de euro, acțiuni sau părți sociale la trei societăți și a acordat un împrumut de 325.000 de euro unei persoane.

Mircea Titus Dobre, fiul consilierului local PSD Mircea Dobre, este născut în 20 decembrie 1978, în Constanța. A absolvit Liceul Decebal din municipiul Constanța în 1997, iar în 2001 Facultatea de Management Financiar-Contabil a Universității ”Spiru Haret” din București. Între anii 1999 și 2000, a urmat cursuri de limbi străine (engleză și franceză) la Universitatea ”Marc Bloch” din Strasbourg, iar din 2003 are o diplomă de master în Management politic obținută la Institutul ”Ovidiu Șincai” din București, în timp ce în 2004 a obținut o diplomă de management în specialitatea Turism, Hotel și Restaurant. Între anii 2004-2005, el a urmat cursurile Școlii Europene a Consiliului Europei București – Strasbourg, obținând o diplomă în studii politice europene.

Mircea Titus Dobre a lucrat în perioada noiembrie 2001 - septembrie 2005 la S.C. Dobre & Fiii S.R.L. Constanța, firma familiei sale, fiind director de calitate, apoi din septembrie 2005 și până în iunie 2011 a fost director de marketing la aceeași societate.

În 2012, el a obținut un mandat de deputat, candidând din partea PSD Constanța. În calitate de parlamentar, în mandatul trecut, a inițiat 87 de propuneri legislative dintre care 24 au fost promulgate legi. A făcut parte din Comisia pentru buget, finanțe și bănci din octombrie 2013, din Comisia pentru Muncă și Protecție Socială, până în octombrie 2013, și din Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, din noiembrie 2014, fiind și vicepreședintele acestei comisii pentru o scurtă perioadă.

În decembrie 2016, a obținut un nou mandat de deputat, aflându-se pe poziția a doua pentru Camera Deputaților din partea PSD Constanța.

Conform celei mai recente declarații de avere, Mircea Titus Dobre are un teren intravilan în Constanța, o casă și un apartament, tot în Constanța, ceasuri de 18.000 de euro, cumpărate între 2008 și 2012, acțiuni sau părți sociale la trei societăți comerciale și a acordat un împrumut de 325.000 de euro unei persoane fizice.

CITEȘTE ȘI FOTO Actorul american Leonardo DiCaprio cere Guvernului român să protejeze pădurile

El are două credite, unul de 108.000 lei, la Banca Transilvania, scadent în 2041, și altul de 30.000 de lei, luat de la o persoană fizică, scadent în 2017.

Mircea Titus Dobre este de un an purtătorul de cuvânt al organizației județene a PSD Constanța.

Tatăl său, Mircea Dobre, a fost consilier local și în perioada în care Radu Mazăre era primar al Constanței.

Printre problemele pe care Mircea Titus Dobre va trebui să le rezolve în calitate de ministru al Turismului sunt și solicitări ale operatorilor din turism. Astfel, patronatele din turism au cerut, în ultimul an, ca Guvernul să majoreze bugetul destinat promovării turistice a României pe plan extern de la două milioane de euro la minimum zece milioane de euro, dar și reducerea TVA la 9% pentru toate produsele pe care le vând agențiile de turism.

De asemenea, patronatele vor să înființeze un fond privat de garantare în turism până în anul 2018, din care vor fi despăgubiți turiștii în cazul în care o agenție de turism intră în insolvență sau în faliment. În 2016, doi turoperatori - Genius Travel și Mareea - au intrat în insolvență, la cerere, după ce și-au anunțat clienții că nu le mai pot onora vacanțele deja plătite.

Fostul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor Marius Alexandru Dunca este propus pentru postul de ministru al Tineretului și Sportului în Cabinetul Grindeanu.

Dunca s-a născut la 19 iulie 1980, la Brașov, și a absolvit Universitatea Transilvania în 2004, fiind de profesie inginer mecanic.

Între noiembrie 2006 și noiembrie 2007, el a fost consilier cabinet parlamentar, iar în perioada decembrie 2007 - decembrie 2008 a fost consilier cabinet europarlamentar. Din iunie 2009 până în noiembrie 2009 a fost director coordonator al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului Brașov. Din mai 2012 și până în noiembrie 2015, Dunca a lucrat la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, îndeplinind funcțiile de vicepreședinte și ulterior președinte ANPC.

Marius Alexandru Dunca a fost șeful ANPC din februarie 2014 până la 3 noiembrie 2015, când a fost demis de către fostul premier Victor Ponta după tragedia din clubul Colectiv. 

CITEȘTE ȘI VIDEO&FOTO Dirijabilul Airlander 10, cea mai mare aeronavă din lume, s-a prăbușit

După demiterea de la ANPC, Marius Dunca a fost numit secretar general al Centrului Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului (CIADO). El a mai fost director în cadrul societății Diamond Cleaning Brașov.

Marius Dunca este președintele PSD Brașov și la 11 decembrie 2016 a fost ales senator de Brașov.

El are trecut în declarația de avere doar un motociclu fabricat în 2015.

Mihalea Toader, propusă ministru delegat al Fondurilor Europene, a lucrat ca director în minister, la Direcția Generală de Analiză, Programare și Evaluare.

Din martie 2013 a fost director al Unității de Analiză, Programare și Evaluare din Ministerul Fondurilor Europene, iar în 2008-2013 a fost directorul Direcției Politici Publice din Secretariatul General al Guvernului, unde în ultimii 5 ani fusese consilier pentru afaceri europene.

Potrivit declarației de avere completate pe 3 iunie 2016, Mihaela-Virginia Toader deține o optime dintr-un teren intravilan de 1.250 de metri pătrați, cumpărat în 2008. Ea mai are, din 2011, o remorcă Stema.

Mihaela-Virginia Toader are un credit de 108.000 de euro obținut de la Volksbank în 2008, scadent în 2038. Din salariu, a obținut ,în 2015, venituri de 107.760 de lei, în timp ce soțul ei a câștigat, ca angajat al IGPR, 45.540 de lei.

Ca membru în Consiliul Director al Fondului Român de Dezvoltare Socială, Mihaela-Virginia Toader a obținut 14.729 de lei, iar, ca reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice în Fondul Român de Contragarantare, alți 19.792 de lei,