Floarea de colț, specie protejată în România, ar putea fi cultivată în jardinierele și grădinile din România, după ce, în urma unor cercetări, specialiștii Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău au reușit să o aclimatizeze la câmpie, păstrând totodată în conservare semințe, în eventualitatea dispariției ei, transmite Agerpres, preluată de G4Media.ro.
Floarea de colț sau Floarea reginei este considerată monument al naturii și este protejată prin lege încă din anul 1931. Planta crește la altitudini cuprinse între 1.800 și 3.000 de metri, pe cele mai abrupte stânci, în Munții Alpi și Carpați. În țara noastră se întâlnește destul de rar și în locuri adesea inaccesibile, de obicei în zona montană alpină, în Munții Vrancei, Bucegi, Făgăraș, Maramureș, Rodna sau în Parcul Național Cozia. Cercetătorii BRGV au reușit să obțină semințe viabile ale Florii de colț pe care le păstrează în situația în care, la un moment dat, planta ar putea dispărea din anumite areale și s-ar impune repopularea zonei.
„Când ne gândim la Floarea de colț, ne gândim la o floare rară și la o plantă protejată prin lege, declarată monument al naturii în România. Este o plantă cu un areal restrâns de cultură în mediul ei natural, o găsim în anumite zone muntoase din România și este apreciată pentru frumusețea sa. Noi am luat în studiu la Banca de Resurse Genetice această specie. Am reușit să avem câteva plante care să producă semințe și asta este bucuria noastră că avem în conservare semințe viabile de Floare de colț.
Aceste semințe ne ajută să o multiplicăm și am putea contribui la renaturarea zonelor unde ea a dispărut. Practic să putem interveni dacă este cazul cu răsaduri, cu plante, în timp, dacă se cere acest lucru, să fim pregătiți să nu pierdem această specie valoroasă. Dacă acum o avem în munții noștri, trebuie ne bucurăm de ea, trebuie lăsată acolo, pentru că speciile acestea ar putea oricând să dispară.
Anumite schimbări climatice, anumite modificări produse de om pot conduce la pierderea speciilor și sigur trebuie să fim atenți, să conservăm aceste resurse, iar dacă se impune, să regenerăm zonele care permit creșterea endemică a acestei plante”, a declarat directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Cu toate că Floarea de colț este întâlnită la altitudini înalte și beneficiază de condiții speciale pentru a se dezvolta, cercetătorii Băncii de Resurse Genetice au reușit la Buzău să o aclimatizeze. Acest lucru înseamnă că pe viitor Floarea de colț ar putea fi cultivată atât în scop științific, cât și peisagistic, în jardiniere, grădini și ghivece. În acest fel, este de părere directorul BRGV, ar putea fi înlăturată tentația unor oameni de a o culege din mediul ei natural.
„Ne gândim pe viitor, poate, de ce nu chiar să creăm și varietăți de cultură de Floare de colț. Avem rezultate promițătoare până acum. Suntem la altitudine destul de mică, în jur de 100 de metri, și după cum bine știți undeva la peste 1.000 de metri întâlnim în mod natural Floarea de colț. Avem genotipuri care s-au adaptat bine aici și sigur lucrăm pe aceste genotipuri ca să aducem bucurie în rândul cultivatorilor, în rândul iubitorilor de natură, al celor care vor să se bucure de ele și să poată chiar să le cultive în jardiniere, în ghivece, fără să pună în pericol rezervațiile naturale.
Vorbim de o specie pe care am învățat-o la școală, am fost fascinați de frumusețea ei și este una dintre plantele emblematice ale României ca plantă protejată, dintre speciile acestea vegetale. Noi am încercat aclimatizarea speciei la alte condiții decât cele la care ea a evoluat și s-a adaptat. Necesită o muncă atentă de cercetare, pentru că, legat de adaptare, trebuie să vedem care sunt factorii limitativi.
De ce această specie trăiește, se înmulțește și vegetează foarte bine în locul ei. Atunci noi monitorizăm, avem și aparatura necesară – nu în totalitate și sperăm să ne îmbogățim din punct de vedere tehnic – vedem care sunt factorii limitativi care o condiționează și observăm cum putem să intervenim pentru a o putea aduce și la șes pentru a o extinde. Avem câteva repere de sol, de tehnologie de cultură, care să ne ajute să putem să cultivăm această plantă fie în jardiniere, fie în ghivece și, de ce nu, în grădinile noastre”, a mai spus directorul Băncii de Resurse Vegetale.
Aclimatizarea Florii de colț a putut fi realizată prin intermediul unor metode folosite de cercetători pentru o altă specie de plantă – Sideritis Scardica sau Mursalski chai.
„Este o muncă de aclimatizare și ameliorare. Noi avem experiența aceasta a aclimatizării, avem o plantă asemănătoare cu Floarea de colț pe care am reușit să o aducem în România și să o cultivăm. Sincer, acum 25 – 30 de ani, părea de necrezut că noi putem să cultivăm în România, chiar în Lunca Buzăului, Sideritis Scardica sau Mursalski chai, o plantă cu un aparat foliar mai bogat, dar ușor asemănătoare din punct de vedere al condițiilor de mediu cu Floarea de colț.
Atunci am văzut ce pași am parcurs, eram speriați că nu putem să asigurăm condițiile de sol pentru că acea plantă creștea la peste 1.700 m altitudine pe terenuri calcaroase și bine drenate și atunci a trebuit să studiem cum putem să cultivăm această plantă aici. Acum avem soiuri noi stabilizate genetic, care au fost și urmează să fie înscrise în catalogul plantelor din România și din Europa. Sperăm ca în scurt timp, de ce nu, varietatea obținută aici la Banca de Resurse Genetice să fie multiplicată de cultivatori, de iubitorii de plante”, a precizat Costel Vînătoru.
Floarea de colț ascunde un secret pe care cercetătorii abia acum au reușit să îl afle. Dimineața și seara, floarea degajă un parfum deosebit.
„Specialiștii au analizat-o și au ajuns la concluzia că avem în față o specie deosebită, cu o estetică aparte și, de ce nu, o plantă specială. Noi o să continuăm cercetările din punct de vedere al compoziției biochimice. De ce suntem noi fascinați? Ne-a impresionat, pe lângă frumusețea florii, punctul forte al acestei specii, încă ceva special. Dimineața și seara, Floarea de colț degajă un parfum extraordinar de plăcut, foarte puternic și acest lucru puțini l-au știut că ea poate să fie un odorizant special.
Am constatat că este și o plantă meliferă, atrage insectele, în special albinele. De regulă sunt plante care își degajă această zestre dimineața și seara. Regina nopții noaptea degajă unul dintre cele mai frumoase parfumuri, mai sunt alte multe specii despre care nu știm că sunt parfumate.
Câți știu că florile de cartof dimineața devreme miros foarte frumos, sunt soiuri de cartof al căror parfum rivalizează cu cel al Reginei nopții, dar dimineața devreme, la 3,00 – 4,00 -5,00 dimineața, după aceea în timpul zilei nu mai simțim parfumul lor. Sunt secrete ale plantelor, au și ele momentele lor de grație. La un moment dat în seră dimineața simțeam un miros parfumat și nu aveam decât Floarea de colț și atunci când mă apropiam de plantă am rămas fascinat de puterea parfumului emanat de aceasta”, a dezvăluit directorul BRGV Buzău.
Ținând cont de zestrea vegetală bogată a României, cercetătorii sunt de părere că ar trebui realizată o reformă agricolă prin intermediul căreia să poată fi promovate plantele aromatice și plantele medicinale, profitabile pentru cultivatori și în egală măsură pentru stat.
„O putem numi o floare regală, face parte din tezaurul vegetal al României. România ar trebui să-și reformeze agricultura, să fim printre cele mai mari țări exportatoare de plante aromatice, plante medicinale, de ceaiuri. Potențialul României puține țări îl au. Pentru că avem atât de multe plante medicinale, plante cu parfumuri rare, ar trebui să dezvoltăm acest sector întrucât ar putea aduce beneficii mari cultivatorilor. Ar trebui mai mult ca oricând să venim cu o viziune modernă, să avem producții de plante aromatice, de ceaiuri și de ce nu să facem măcar o primă procesare în România”, transmite cercetătorul buzoian.
Floarea de colț are și o semnificație aparte în tradiția populară.
„În tradiția populară românească, Floarea de colț este un simbol al iubirii. Demult, bărbații își arătau dragostea culegând o floare de colț de pe stâncile ascuțite al munților și o ofereau iubitelor. În alte legende, Floarea de colț este asociată cu momentul Nașterii Mântuitorului. Steaua strălucitoare alb-gălbuie care i-a călăuzit pe magi spre Bethleem și-a considerat încheiată misiunea după ce magii au găsit Pruncul Sfânt și a dorit să coboare pe pământ. Tot căutând un loc de odihnă s-a oprit în cleștarul de piatră al munților semeți, cufundați în pace și liniște. Floarea de colț sau floarea-reginei (Leontopodium alpinum) mai poartă și numele: albumeală, albumiță, floare-de-colț, edelvais, flocoșele, steluță, floarea-doamnei”, informează Ministerul Mediului, pe pagina sa de Facebook.
