Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu se așteaptă ca într-un an electoral să existe ajustări importante ale politicii fiscale, dar că acestea sunt necesare pentru ajustarea dezechilibrului extern, în condițiile în care echilibrarea nu se poate face doar printr-o depreciere a monedei naționale.
Guvernatorul Băncii Naționale a României reia avertismentele din ultimul an și jumătate, când a insistat pe creșterea rapidă a deficitului balanței contului curent spre 5% din produsul intern brut, de departe cel mai ridicat nivel din regiune.
“Accentuarea deficitului de cont curent devine tot mai preocupantă”, spune Isărescu, într-un briefing de presă. “Trebuie să facem containment, și dacă se poate și adjustment, în sensul să oprim deteriorarea”, spune guvernatorul.
Isărescu face din nou referire la calendarul electoral din perioada următoare, care ar face dificilă din punct de vedere politic echilibrarea cheltuielilor statului.
“Ajustările trebuie să vină mai mult pe partea fiscală. Nici eu nici Consiliul de Administrație nu suntem visători, ne dăm seama cât de greu e să faci acest lucru într-un an electoral. La partea comercială nu o depreciere a cursului poate să echilibreze situația. Pentru ajustarea deficitului de cont curent e nevoie de o combinație de măsuri monetare și fiscale și, în măsura în care se poate, reforme structurale. Dar, dacă nu agreăm o depreciere a cursului, în niciun caz nu agreăm nicio apreciere a cursului”, explică guvernatorul.
Execuția bugetară la 7 luni arată o creștere cu jumătate peste nivelul corespondent de anul trecut a deficitului bugetar, în condițiile în care cheltuielile au continuat să crească mai rapid decât încasările.
Isărescu adaugă că sunt semne de o ușoară ameliorare a situației contului curent, cu o scădere a vitezei importurilor, dar pe de altă parte situația în domeniul serviciilor stă mai rău, după o scădere a excedentului, în condițiile în care exportul net de servicii a ajutat poziția externă în ultimii ani.
Banca centrală a menținut dobânda cheie la 2,5%, nivel la care se află din mai 2018, deși inflația a sărit din ținta de 1,5-3,5% în aproape fiecare lună în ultimii doi ani. Guvernatorul spune că, în fapt, menținerea ratei la acest nivel reprezintă o întărire relativă a politicii monetare, în condițiile în care marile bănci centrale ale lumii au anunțat noi tăieri de dobânzi.
Guvernatorul nu s-a arătat foarte îngrijorat nici de scăderea producției industriale, pe care o pune pe seama scăderii comenzilor din Germania, și a evidențiat, în contrapondere, creșterea puternică a lucrărilor din construcții, dar și revenirea dinamicii formării brute de capital fix, adică a investițiilor.
În privința evoluției leului, care a fost relativ stabil de la începutul anului, Isărescu spune că banca centrală “a intervenit” în această vară pentru a opri o apreciere a monedei naționale și subliniază că o întărire a acesteia nu este de dorit în contextul deficitului comercial, inclusiv cu țările din regiune.
“Dacă luăm bază 2018, leul s-a depreciat față de euro cam cu 3%, iar cu 8% și zlotul cu vreo 4-5%. Ne permitem să apreciem leul față de forint, în condițiile în care avem deficite comerciale, mai ales pe partea de produse agricole, cu Ungaria?”, adaugă Isărescu.
Guvernatorul mai adaugă la situația incertitudinilor și războiul comercial și valutar dintre China și Statele Unite ale Americii, precum și evoluția Brexitului.
